* „Am lucrat cât mai puţin în oraş” – explică viceprimarul Mircea Cristea (FOTO) * Cel mai greu de abia de-acum o să fie: circulaţia îngreunată şi mai mult în vară! * Galaţiul nu e încadrat la „proiecte de risc” *
Cum se mai… simte ISPA, la început de an? – l-am întrebat pe viceprimarul Mircea Răzvan Cristea.
„ISPA este în program. Programul a fost semnat, la nivel naţional, ca să se încheie la sfârşitul anului 2010, la 31 decembrie. Contractele sunt semnate pe diferite termene pentru diferite lucrări”.
„În mod normal, ar trebui să terminăm mai devreme: pentru gunoi, undeva în septembrie, pentru lucrările din oraş, până în luna august, iar la staţia de epurare termenul contractual era undeva în aprilie”.
„Probabil nu va fi gata atunci, pentru că vor mai fi şi probe, deci s-au putea să ajungă spre sfârşitul trimestrului trei. Dar nu există niciun motiv să considerăm că vreunul din contracte este în pericol!”.
„De altfel, se ţin tot timpul anului, la Bucureşti, şedinţe pe ceea ce înseamnă absorbiţia de fonduri prin ISPA şi proiectele din Galaţi n-au fost încadrate niciodată la proiecte de risc”.
„În toată România, 23 de contracte au mers bine şi foarte bine şi toate contractele pe Galaţi sunt din această categorie”.
Dar au mai fost raportate până acum şi întârzieri… „Nu au nicio relevanţă, sunt chestiuni care ţin şi de specificul local şi de nevoile pe care noi le avem”.
„De exemplu, pe schimbarea de ţevi din municipiu putem să mergem mult mai repede, dar ar însemna să oprim circulaţia Galaţiului. Lucrările trebuie conduse astfel încât să afecteze cât mai puţin circulaţia”.
„O întârziere de o lună, două, trei, nu are relevanţă, contează să terminăm totul până pe 31 decembrie. Avem contracte de o sută de milioane de euro”.
„Şi când vrei să-ţi văruieşti o cameră poţi termina cu o zi mai târziu… Dar termenul-limită este 31 decembrie şi noi ne încadrăm cu proiectele în termen.”
„Vârful” problemelor cu circulaţia nici n-a început!
Ce se va mai întâmpla cu circulaţia în oraş? „Anul acesta o să începem şi pe străzile mici, pe lângă străzile ceva mai mari. O să avem un vârf de probleme cu circulaţia undeva probabil pe la începutul verii, după care se încheie tot şi asfaltăm”.
„Pentru că noi am văzut ce probleme sunt în oraş şi am evitat… am lucrat cât mai puţin în oraş. Am lucrat în primul rând pe partea de aducţie şi s-a lucrat mai mult în afara oraşului sau în zonele în care circulaţia practic a fost mai puţin afectată”.
Nu se puteau amâna lucrările care, întrerupte de iarnă, aduc mocirlă pe străzi?
„De când a fost viscolul şi până acum nu s-a lucrat, nu se putea lucra în noroi şi zăpadă. Toate şantierele şi-au întrerupt activitatea. În principiu, previziunea de vreme rea este una contractuală.
Inginerii pornesc şi opresc lucrările
Sunt şi zone unde lucrarea s-a terminat - de exemplu chiar în buricul târgului, la Potcoava - şi nu s-a asfaltat. Apa s-a adunat în bălţi!
„Asfaltul trebuie pus în anumite condiţii de temperatură şi umiditate. Nu putem să-l turnăm pe umezeală, te opreşte inginerul!”.
„Conducerea propriu-zis a lucrărilor şi ordinul de începere sau de oprire un timp a lucrărilor sunt date de Primăria municipiului – de către consultantul general pe care îl avem acolo”.
„Lucrez cu echipa de ingineri de aproape şase ani şi vă spun că nu există oameni care să urmeze regulile mai strict decât ei! Nu există niciodată un câştig de comoditate în dauna calităţii şi am învăţat să respect lucrul acesta de la ei, pentru că ei conduc propriu-zis lucrările”.
„În plus, deja sunt discuţii în Primărie cu privire la străzile pe care lucrăm, în special la strada Traian: noi trebuie să asfaltăm tot, dar din banii de la ISPA putem asfalta numai ce s-a spart”.
„Nu poţi să laşi o stradă principală parţial cu asfalt original şi parţial cu un asfalt pus după aceea. De altfel, multe străzi nu au fost asfaltate tocmai pentru că urma să intre în programul ISPA…”.
Astfel, străzile Coşbuc sau Traian nu au fost asfaltate pentru că urmau lucrările şi asfaltarea parţială din banii UE… Oricum, primăria nu ar fi avut bani să asfalteze singură Traianul…
Punct nevralgic la Rizer - Galaţi vechi, canalizare veche!
Lucrările ISPA de pe Traian n-au ajuns la zona nevralgică: colectorul vechi de ape uzate din zona Parcului Rizer, care este distrus, spune viceprimarul Mircea Răzvan Cristea. Astfel, apa se scurge în sol, spre Grădina Publică, aducând pericolul unor alunecări de teren.
Este vorba de vechea canalizare, zidită, datând de vreo 130 de ani, care este încă solidă în unele zone pentru ca în altele aproape să fi dispărut, spune viceprimarul.
„Galaţiul a rămas cu o reţea de apă foarte veche! În general, oraşele din România au avut parte, pe vremea lui Ceauşescu, de proiecte de schimbare a reţelelor făcute înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial”.
„Din nefericire, pentru că înainte de `89 n-a fost un megaproiect pentru Galaţi, noi am rămas şi cu vechile probleme. Noi avem incidenţă mare de avarii inclusiv în zonele de blocuri.”
Mult şi prost!
Dacă lucrările foarte vechi încep să cedeze, altele, făcute pe vremea comuniştilor, cedează pentru că au fost făcute prost din start, spune viceprimarul.
„În anii `80, după opinia mea, s-a lucrat şi de mântuială, pentru că trebuia terminat totul repede – crede viceprimarul Cristea. Stadionul şi Sala Sporturilor sunt victima lucrărilor de canalizare şi infrastructură prost făcute pe vremea comuniştilor”.
„Sunt lucrări din anii ’30 şi mai vechi mai bune decât cele din `60 sau ’70. În Ţiglina ai incidenţa avariilor de trei pe zi pe magistrală la lucrări din 1960, dar şi ţeavă din 1930 încă bună!”
„Vrei să faci Sala Sporturilor, trebuie să rezolvi problema dedesubt, pentru că de asta s-a tasat!
Nimic despre relaţia cu gălăţenii
Nimeni nu spune nimic despre modul de semnalizare a lucrărilor, despre anunţarea începerii şi finalizării acestora cu un timp rezonabil înainte şi în aşa fel încât să ştie toţi gălăţenii despre el, despre modul în care locuitorii afectaţi de lucrări îşi pot recupera pagubele când acestea sunt datorate incidentelor cauzate de executanţi etc.
Sume serioase din contract sunt destinate „comunicării”, acestei relaţii civilizate cu beneficiarii. Ce s-a făcut cu aceşti bani nu se ştie. Însă locuitorii Galaţiului trebuie să fie fericiţi că ISPA există şi , târâş-grăpiş, se apropie în acest an de final.
