Un viceprimar pentru ISPA noastră

Un viceprimar pentru ISPA noastră
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Constructorii nu s-au mobilizat suficient de bine * Nici celelalte  instituţii de stat (inclusiv Guvernul) nu au oferit sprijin * Efectul: pe hârtie, colectare selectivă, în realitate, jale! *

Cum viceprimarul Mircea Răzvan Cristea a gestionat derularea celor două proiecte ISPA (apă şi gunoi), această activitate apare trecută şi în raportul său de activitate, desfăşurată în perioada mai 2008-mai 2009.

Încă de la început, Mircea Cristea nu ascunde deloc faptul că există întârzieri în derularea acestor proiecte.

Cu o precizare: asupra întârzierilor din proiectul pe apă şi canalizare nu insistă la fel de mult ca pe cele din proiectul privind gestionarea gunoiului, probabil din cauză că acesta din urmă are mai mult timp de recuperat pentru a ajunge la zi…

Cooperarea dificilă

De pildă, pentru proiectul ISPA apă-canalizare, Cristea scrie în raportul său de activitate că „…au început lucrările pentru contractul de reabilitări ale reţelelor de apă şi canalizare, pentru dezvoltarea Uzinei de Apă Fileşti prin ridicarea de noi rezervoare şi reabilitarea sistemelor de pompare”.

„Totodată, s-au redus întârzierile la lucrarea privind Staţia de Epurare şi realizarea canalului colector, toate aceste lucrări fiind aferente proiectului ISPA-APA”.

În plus, viceprimarul enumeră şi principalele probleme întâmpinate:

1.    numărul mare de branşamente suplimentare ce au fost făcute, având în vedere că s-au descoperit mulţi consumatori frauduloşi,

2.    căutarea unor soluţii optime pentru lucrările de pe Faleză, astfel încât acestea să nu afecteze confortul locuitorilor din zonă

3.    „cooperarea dificilă cu anumite instituţii ale statului care au în administrare teren pe care s-au forat reţele”.      

La gunoi, situaţia era şi mai rea

Cât priveşte situaţia lucrărilor desfăşurate prin programul ISPA – Managementul gunoiului menajer, în raport se arată că „…după aproape un an de la începerea lucrărilor, staţia de sortare este aproape gata în timp ce la groapa de gunoi există o întârziere de două luni faţă de graficul iniţial de lucrări”.

„Eforturile noastre sunt concentrate pe reducerea  întârzierilor, astfel încât lucrarea să se termine în timp, respectiv, decembrie 2009”.

Totuşi, după cum se ştie, decembrie 2009 a trecut fără ca opinia publică să fie informată cu privire la finalizarea lucrării respective…

Mircea Răzvan Cristea arată în raportul său că vina pentru aceste întârzieri o poartă constructorii, care nu au fost în stare să se mobilizeze corespunzător.

În raport se mai precizează că „rezultatul final al ISPA – deşeuri solide – nu este numai ecologizarea vechii gropi de gunoi, ci şi introducerea colectării selective în gospodării. Strategia nouă a fost aprobată în Consiliul Local după ce a fost supusă dezbaterii publice”.

„Pentru cetăţenii oraşului această modernizare este o schimbare în bine dar şi o invitaţie fermă pentru un comportament civic modern, având ca scop protecţia mediului”.

„Noul model va fi implementat până la sfârşitul anului şi va fi însoţit de o campanie de promovare, conştientizare, deoarece reuşita ţine numai de interesul real al cetăţenilor privind recuperarea materialelor refolosibile”.

Foarte frumos, însă faţă de viitorul luminos (şi curat) care ne este descris în strategia de colectare selectivă a gunoaielor, în realitate, gălăţenii tot la containere tradiţionale duc gunoiul, amestecat!

În afară de punctele-„experimentale” din oraş în care s-au înfiinţat containere de PET-uri şi sticlă, restul oraşului duce gunoiul ca şi acum zece ani: la container. (Asta, ca să nu vorbim că cei care locuiesc la case, scot gunoiul în faţa porţilor tot în găleţi sparte sau ligheane!)  

Şi dacă unii din noi s-au civilizat şi pun măcar gunoiul în saci de plastic, efortul este zero, având în vedere că în continuare, la containere au acces cei care trăiesc din vânzarea materialelor reciclabile şi … câinii.

Dacă pungile de gunoi nu sunt târâte şi desfăcute pe spaţiile verzi, de către câinii lihniţi de foame, atunci containerele fumegă, arzând mocnit – un obicei al căutătorilor de metal, care incendiază gunoiul, pentru a descoperi ulterior, mai uşor, deşeurile metalice…        

Întârzieri care afectează proiectele

„Aşa cum am mai scris, există o serie de probleme de gestiune sau întârzieri care afectează proiectele mari. Întârzierea alimentărilor cu energie electrică la noua groapa de gunoi şi staţia de epurare se datorează în primul rând lipsei de fonduri”.

„Intrăm în al şaselea an de când Direcţia Silvică Focşani tergiversează rezolvarea cererilor municipiului Galaţi”, se mai arată în raportul viceprimarului.

Care adaugă că nu doar acestea sunt motivele pentru care proiectele sunt în întârziere:

„Lucrările de reabilitare a sistemului de alimentare cu energie termică nu au continuat la nivelul anilor trecuţi, în primul rând datorită micşorării sprijinului venit de la Guvernul României, din cauza alocărilor mici la acest capitol”.

Ca întotdeauna, alţii sunt vinovaţi.

Maria Măndiţă

Foto: Victor Cilincă

Citit 1050 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.