Există şanse ca în viitor chiar să scăpăm de principiul „ne-am născut la Dunăre… degeaba” – aluzie la faptul că nu ştim absolut deloc (sau mult prea puţin) să exploatăm darul de a ne fi născut la malul fluviului.
După cum se ştie, navele de croazieră de pe Dunăre nu se opresc în România, podurile de peste Dunăre sunt doar basme de adormit copiii (sau, după caz, electoratul, prin campanii), iar transportul pe apă, de agrement, dar şi economic, aproape că a dispărut.
Din fericire însă, mai avem încă şanse ca această poveste să nu se înscrie în lunga listă a oportunităţilor ratate ale României.
Importanţa Dunării, dar şi strategia Uniunii Europene cu privire la Dunăre au fost discutate, recent, la Strasbourg, în plenul Parlamentului European, la iniţiativa eurodeputatei de Galaţi, Adriana Ţicău.
În calitatea ei de vicepreşedinte al comisiei de transporturi şi turism, gălăţeanca Adriana Ţicău a iniţiat o întrebare orală, demers susţinut de nu mai puţin de 47 de deputaţi europeni.
În esenţă, Adriana Ţicău a solicitat Parlamentului European un punct de vedere privind strategia pentru regiunea Dunării.
Prezentând importanţa geopolitică a Dunării pentru UE, Adriana Ţicău a explicat motivul înfiinţării în Parlamentul European a Forumului pentru Dunăre şi a subliniat importanţa fluviului în dezvoltarea infrastructurii de transport:
„Modernizarea porturilor, unificarea sistemelor de navigaţie pe Dunăre, eliminarea blocajelor de pe axa fluvială Rin/Meuse-Main-Dunăre pentru ameliorarea condiţiilor de navigaţie, asigurarea intermodalităţii în regiune şi creşterea conectivităţii cu Marea Neagră prin intermediul căilor de transport rutier şi feroviar - coridoare feroviare de marfă şi trenuri de mare viteză - sunt doar câteva dintre priorităţile de dezvoltare ale transportului din regiune”.
Nu în ultimul rând, importanţa Dunării a fost prezentată şi din punct de vedere energetic; până la urmă, implementarea de proiecte comune în domeniul eficienţei energetice şi al energiilor regenerabile, investiţiile în noile tehnologii şi dezvoltarea IMM-urilor vor contribui la stimularea economiei ecologice în întreaga macroregiune dunăreană.
De asemenea, turismul constituie un instrument important de promovare a creşterii economice în regiune.
Adriana Ţicău a solicitat Comisiei să înceapă cât mai curând consultările cu toate ţările riverane Dunării pentru a stabili direcţiile prioritare şi proiectele strategice pentru dezvoltarea regiunii Dunării şi să prezinte, până la sfârşitul anului 2010, Strategia UE pentru regiunea Dunării, regiune de dezvoltare prioritară pentru UE.
Urmând modelul strategiei pentru Marea Baltică, Strategia UE pentru regiunea Dunării trebuie să fie însoţită şi de un Plan de acţiune şi de un Program Operaţional multianual, realizat împreună cu statele participante, a avertizat Ţicău.
Aşadar, până la sfârşitul acestui an, statele membre UE, împreună cu Comisia Europeană, au de identificat proiectele strategice pentru dezvoltarea regiunii Dunării din domeniul următoarelor politici comunitare: coeziunea teritorială, transportul, turismul, agricultura, pescuitul, dezvoltarea economică şi socială, energia, protecţia mediului, extinderea şi politica de vecinătate.
Prin realizarea unei strategii coerente europene pentru regiunea Dunării, va putea fi protejată mult mai bine şi Delta Dunării, parte din patrimoniul mondial UNESCO, începând cu 1991 şi, desigur, se vor regândi şi planurile privind absorbtia fondurilor europene.
