În aceste zile se discută despre o iniţiativă legislativă, adoptată deja de comisia juridică a Senatului, privind amendarea (2.500-5.000 de lei) barurilor şi restaurantelor din imobilele de locuit care-i poluează fonic pe locatari dând muzica tare după ora 22.00.
O iniţiativă demnă de luat în serios într-un stat european în care se respectă alte legi privind protecţia cetăţenilor de atacul decibelilor.
În România, însă, de unde bunul simţ a emigrat demult, iar legile sunt atât de vechi şi incomplete încât organele abilitate nici nu se obosesc să le mai ia în seamă, o astfel de iniţiativă nu te face decât să zâmbeşti.
O astfel de lege nu ar însemna decât o tichie de mărgăritar pe capul chel şi obtuz al statului…
Cum punem noi carul înaintea boilor?
Păi, s-ar putea răspunde foarte pe scurt. Despre ce este vorba? Plecând de la un principiu foarte simplu şi acela că întotdeauna începi cu… începutul, legiuitorii ţării ar fi trebuit, mai întâi, să rezolve o dată pentru totdeauna problema poluării fonice între vecini şi abia apoi să se gândească la muzica ce răzbate din restaurante.
Şi asta măcar din motivul că nu la parterul fiecărui bloc este un bar, însă în fiecare bloc există cel puţin un mârlan care „dă muzică la tot cartierul”. Evident, când îl apucă. Şi îl apucă, în medie, cam de trei ori pe săptămână.
Ştiţi despre ce vorbesc: despre acei vecini de bloc – că deh!, majoritatea trăim la bloc, un stil de viaţă care implică să-ţi duci viaţa alături de alte zeci de familii – care te trezesc în crucea nopţii cu muzică dată la maxim, despre acei „băieţi buni” care petrec „de sâmbăăătă până luuuni”, folosindu-şi sistemul audio la putere maximă, aşa ca să ştie cartierul că ei se bucură.
Când un astfel de vecin începe să te terorizeze zilnic, când nu te mai poţi odihni în propria casă, când rugăminţile tale către marele-nesimţit se lovesc de privirea sa abulică (deşi încă nu a început să bea!), când realizezi că nu poţi face apel la bunul simţ, pentru că este o noţiune pe care individul nu o înţelege.
Nu o înţelege probabil datorită părinţilor săi, care l-au crescut în dispreţ faţă de orice persoană, cu excepţia sa, şi când, în final, realizezi că individul nici măcar nu munceşte, motiv pentru care nu va pricepe niciodată de ce alţi oameni vin acasă şi pentru a se odihni, ce variante ai pentru a te proteja?
Ne-am interesat pentru dumneavoastră şi am întocmit, în final, o listă destul de lungă de instituţii care se pot implica în rezolvarea unor astfel de probleme. Din păcate, numărul mare de instituţii abilitate nu garantează sută la sută şi rezolvarea problemei…
Poliţia Comunitară nu intervine între vecini
Pe uşile de la diverse blocuri din municipiul Galaţi, Poliţia Comunitară a lipit afişe. Pe hârtii sunt trecute o serie de sfaturi extrem de interesante, precum să manifestăm prudenţă faţă de necunoscuţi sau să asigurăm uşa de la intrare cu încuietori solide.
După aceste sfaturi, cititorul este înştiinţat şi asupra câtorva lucruri interzise, precum „consumul băuturilor în scara blocului”, „Utilizarea domeniului public pentru diferite activităţi gospodăreşti respectiv spălat, gătit (grătar) etc”, precum şi „tulburarea liniştii locatarilor cu aparatură electronică sau orice obiect, în special pe timpul nopţii”.
Mesajele de pe afiş se sfârşesc cu sloganul „Împreună pentru siguranţa şi încrederea comunităţii” şi cu numărul de telefon al dispeceratului Poliţiei Comunitare: 0236/314000. Firesc, ai putea crede, după lecturarea unui astfel de afiş, că, dacă ai nevoie de ajutorul Poliţiei Comunitare în unul din cazurile prezentate pe afiş, ai putea suna la dispecerat, nu?
Eroare! Personal am verificat acest lucru (nu de… amorul artei, ci forţată de împrejurări) şi am sunat la dispeceratul Poliţiei Comunitare, ocazie cu care vocea de la celălalt capăt al firului de telefon (care nu s-a recomandat!) a explicat că „noi nu ne ocupăm cu problemele dintre vecini, că este domeniu privat. Noi acţionăm pe domeniul public”! Nu aceeaşi atitudine am întâlnit la poliţiştii de sector.
Reclama, sufletul comerţului…
Am luat legătura cu şeful Poliţiei Comunitare, Cristian Gîscă, cerându-i lămuriri despre atribuţiile pe care le au sau nu poliţiştii comunitari.
Acesta a confirmat că Poliţia Comunitară acţionează „mai mult pe domeniul public”, referindu-se la amenzile aplicate barurilor care rup, vara, liniştea nopţilor – cele de la Plaja Dunărea în special, dar şi la sancţiunile aplicate petrecăreţilor de pe la garaje, care se bucură în stil „sănătos” românesc, la un grătar, bere şi muzică la maxim, toată noaptea.
Directorul nu a putut însă să prezinte o situaţie clară a numărului de amenzi astfel aplicate anul trecut.
„Noi aplicăm prevederile Legii 61, vara în special, la baruri, restaurante… legea nu prevede expres că ne putem implica şi în probleme între vecini, mai mult acţionăm la problemele de pe stradă… La problemele între vecini, în mod normal, intervin poliţiştii” a declarat şeful Poliţiei Comunitare Cristian Gîscă.
Şi comerţul… sufletu’
Din păcate însă, o serie întreagă de legi şi hotărâri ale Consiliului Local contrazic declaraţiile şefului Poliţiei Comunitare şi arată negru pe alb că poliţiştii comunitari se pot implica în astfel de situaţii.
De pildă Legea 371/2004 privind înfiinţarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare, la art. 2. - (1) spune că „activitatea Poliţiei Comunitare se realizează în interesul persoanei, al comunităţii, al asigurării pazei şi protecţiei obiectivelor de interes public local şi privat, precum şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii”. Cu alte cuvinte, nicio interdicţie despre domenii private…
Mai mult, aceeaşi lege prevede la „atribuţiile Poliţiei Comunitare”: „constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, conform legii, pentru încălcarea prevederilor legale referitoare la tulburarea ordinii şi liniştii publice”, dar şi că „intervine, împreună cu organele abilitate, la solicitarea cetăţenilor, pentru aplanarea stărilor conflictuale, prinderea unor făptuitori, rezolvarea unor cazuri sociale, stabilirea situaţiilor de fapt sesizate şi rezolvarea acestora”.
Ca să nu mai vorbim că până şi Consiliul Local Galaţi a prevăzut expres că un poliţist comunitar se poate implica în problemele dintre vecini, pe teme … muzicale.
Astfel, în HCL 12/2007 se precizează că este contravenţie şi se sancţionează cu amenzi între 200 şi 1.000 de lei „săvârşirea în public de fapte, acte sau gesturi, obscene, proferarea de injurii, expresii, tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă”.
În condiţiile în care există o mulţime de legi care să prevadă faptul că poliţiştii comunitari se pot implica în astfel de cazuri, dar aceştia nu o fac, nu se poate decât trage concluzia că aceştia acţionează după bunul plac.
În plus, afişarea hârtiilor tipărite, cu antetul Poliţiei Comunitare, nu mai are altă valoare decât o copie xerox lipită de un copil pe un gard; pentru că şi un ţânc de patru ani poate lipi o hârtie fără să îşi asume responsabilitatea celor scrise acolo…
Problemele dintre vecini, la serviciul asociaţii de proprietari
* Şi Primăria are rol în piesă *
Şi Serviciul Asociaţii de Proprietari din cadrul Primăriei municipiului Galaţi se poate implica în cazul neînţelegerilor dintre vecinii de bloc.
Potrivit declaraţiilor poliţistului de proximitate Ciprian Stoica, locatarul deranjat de comportamentul vecinului de bloc se poate adresa acestui serviciu din cadrul Primăriei, iar funcţionarii pot aplica inclusiv amenzi.
Este adevărat, a confirmat şi şeful Serviciului Asociaţii de Proprietari din cadrul Primăriei municipiului Galaţi, Dragoş Grăjdeanu.
„Noi putem primi astfel de sesizări, însă nu pe teme legate de muzica dată prea tare. Noi ne implicăm în cazul în care un vecin nu îşi duce la îndeplinire obligaţiile pe care le are în calitate de locatar într-un bloc”.
„De pildă, dacă se sparge o ţeavă de apă şi vă inundă cel de deasupra, dar refuză sistematic să repare şi nu se ajunge la o înţelegere, vă puteţi adresa la serviciul nostru”, a răspuns Dragoş Grăjdeanu.
CL Galaţi, mai iute ca Senatul!
Hotărârea CL nr. 12/2007 prevede ceva interesant; că poliţistul comunitar poate amenda (minim 500 de lei, maxim 1.500 lei) şi … barurile şi restaurantele care se află în imobile de locuit şi care fac gălăgie între orele 22.00-8.00.
Adică, exact ce vor acum senatorii să legifereze! Concluzie: fie consilierii locali din mandatul trecut au fost cu trei ani mai isteţi decât actualii senatori, fie senatorii de astăzi… au furat geniala idee a CL Galaţi!
Cum ne putem apăra de nesimţire?
Pe scurt, dacă sunteţi deranjat de vecinul care ascultă muzică neîncetat şi la un volum foarte mare, vă puteţi adresa la: Poliţia Judeţeană, poliţistul de proximitate, administraţie, Garda de Mediu, Serviciul Asociaţii de Proprietari din cadrul Primăriei.
Dacă demersul nu dă rezultate, îi puteţi face plângere penală pentru tulburarea folosinţei locuinţei.
O petrecere de minim 25.000 de lei
Nu în ultimul rând, faptul că nu puteţi dormi din cauza nesimţirii unui vecin care aşa a învăţat el, să asculte muzica la maxim, puteţi interpreta acest lucru ca pe o poluare fonică. Iar de poluarea fonică a mediului se ocupă Garda de Mediu.
Comisarul şef al Gărzii de Mediu Galaţi, Mihai Turcu, confirmă:
„La sesizările primite din partea cetăţenilor, noi ne putem deplasa la locuinţele lor şi, cu ajutorul unor aparate speciale, ale Agenţiei de Protecţia Mediului, măsurăm nivelul de poluare fonică. În momentul în care se dovedeşte că se depăşeşte maximul de decibeli acceptaţi prin lege, putem aplica amenzi destul de usturătoare”.
Potrivit comisarului-şef Mihai Turcu, amenzile sunt cuprinse între 50.000 şi 100.000 de lei, cu posibilitatea de plată în 48 de ore a sumei de 25.000 de lei. Acum, rămâne de văzut cât de mult ţine locatarul petrecăreţ la distracţie şi dacă el consideră că poate plăti minim 25.000 de lei pentru o noapte de muzică la maxim!…
„Garda de Mediu a acţionat în astfel de cazuri. Cel mai cunoscut a fost pe vremea când funcţiona restaurantul Master, iar un locatar a reclamat la Garda de Mediu faptul că nu se poate odihni”.
„Noi suntem deschişi şi aşteptăm chiar şi prin intermediul „Vieţii libere” sesizări din partea cetăţenilor deranjaţi de muzica din bloc… Comisarii de mediu vor răspunde sesizărilor cetăţenilor”, a mai declarat Mihai Turcu, specificând însă că „aşteptăm sesizări serioase, nu false!”.
Poliţia Judeţeană poate interveni
Chiar dacă Poliţia Comunitară nu se implică – cel puţin nu la Galaţi - în astfel de situaţii, mai există, totuşi, şi alte instituţii abilitate să ajute un locatar disperat de muzica dată la maxim de vecinul său.
Vorbim în primul rând de Inspectoratul Judeţean de Poliţie, apoi de Garda de Mediu, dar chiar şi de Primărie, prin serviciul asociaţii de proprietari.
Potrivit declaraţiilor purtătorului de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Galaţi, inspector Cristina Tatulici, în momentul în care apare o astfel de problemă, locatarul poate apela numărul secţiei de poliţie căreia este arondat.
De acolo, se va prezenta la faţa locului – şi chiar se întâmplă acest lucru, pe verificate! – poliţistul care este de serviciu, pentru a vedea care este problema. În afară de aceştia însă, pe lângă fiecare secţie de poliţie există cel puţin doi poliţişti de proximitate.
„Aceşti poliţişti au un rol de mediatori; ei sunt cei care ştiu cel mai bine problemele cartierului, neînţelegerile dintre vecini. Tot aceştia sunt cei care încearcă să rezolve pe cale amiabilă o problemă, pentru că vorbim în primul rând de prevenţie”, a declarat Cristina Tatulici.
Pe site-ul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Galaţi există atât numerele de telefon ale celor cinci secţii de poliţie din Galaţi, precum şi numele celor 20 poliţişti de proximitate din Galaţi (dar şi din Tecuci - 3 şi Tg. Bujor), precum şi telefoanele la care aceştia pot fi găsiţi – la capitolul „servicii – serviciul poliţiei de ordine publică-Poliţia de Proximitate”.
Evitaţi Poliţia Comunitară
Dacă aveţi nevoie de ajutorul vreunei autorităţi locale în momentul în care nu vă convingeţi vecinul de bloc să dea muzica mai încet, nu sunaţi la Poliţia Comunitară.
Nu de alta, dar, deşi conform legii poliţiştii comunitari ar putea acţiona, nu vor face acest lucru. Aşa că dacă veţi suna nu veţi face altceva decât să cheltuiţi impulsuri de pomană.
Cum poate fi dat în judecată petrecăreţul de la bloc?
Dacă vecinul problemă nu încetează să dea discotecă nici la cererea asociaţiei, a poliţistului sau nici după aplicarea de amenzi, acestuia i se poate face plângere penală.
Am stat de vorbă şi cu unul din poliţiştii de proximitate din Galaţi, agent şef adjunct Ciprian Stoica, cel care ne-a explicat toţi „paşii” pe care îi poate face un locatar poluat fonic, sistematic, de un vecin de bloc.
„Într-o primă etapă, locatarul se poate adresa asociaţiei de proprietari. Merge şi vorbeşte cu administratorul, îi spune problema sa şi acesta îi poate întocmi locatarului care face probleme o somaţie… Este mai mult o avertizare”, spune Ciprian Stoica.
Dacă această primă tentativă de „bătut obrazul” nu dă rezultate, locatarul deranjat de vecinul său petrecăreţ pe nervii celorlalţi poate face „pasul al doilea”: sesizarea l secţia de poliţie.
„Poliţiştii pot face şi ei cercetări, vorbesc cu vecinii din jur, strâng date despre respectivul petrecăreţ… În primă fază, acestuia i se va da un avertisment”.
„Dacă va continua în acelaşi stil, va primi o amendă, conform Legii 61/1991, art. 2, punctul 28. Amenda prevăzută pentru tulburarea liniştii publice este cuprinsă între 200 şi 1.000 de lei”, ne-a mai spus Ciprian Stoica.
Din păcate, însă, legea este foarte veche şi nici legislaţia în domeniul achitării sau nu a amenzilor nu prea „ţine” cu poliţiştii.
„Înainte, adică până în anul 2003, dacă nu achitai amenda, erai închis. După 2003, când s-a renunţat la transformarea amenzilor în zile de închisoare, au început problemele”.
„Dacă persoana în cauză nu are nici proprietăţi din care să se reţină amenda, atunci nu prea sunt multe modalităţi să plătească. De aceea sunt cazuri în care astfel de persoane ne râd în nas, că ştiu că nu avem ce le face, iar în doi ani amenda se prescrie…”, mai spune poliţistul de proximitate.
Este adevărat, confirmă acesta, în ultimul timp au început să crească numărul persoanelor care au fost condamnate să presteze un număr de zile în folosul comunităţii, însă în continuare procedura din justiţie pentru a se ajunge aici este destul de greoaie…
De la muzica dată tare la plângere penală
Totuşi, dacă petrecăreţul de la bloc nu s-a liniştit nici cu o amendă dată de poliţist sau cu un avertisment al administratorului, se mai poate acţiona într-un fel.
„Conform articolului 320 din Codul Penal, se poate face plângere penală pentru tulburarea folosinţei locuinţei, care se pedepseşte cu amendă sau închisoare de la trei luni la doi ani”.
„Desigur, pentru a se ajunge aici, cel care face reclamaţia trebuie să fi dovedit reaua credinţă a petrecăreţului, de aceea este bine să se parcurgă toţi paşii legali, pe care i-am enumerat mai sus. Altfel, dacă nu se poate dovedi că cel reclamat este de rea credinţă, există şanse ca plângerea să primească NUP – neînceperea urmăririi penale”.
Până să se ajungă la plângerea penală se mai pot face şi alte acţiuni. De pildă, una din ele se referă strict la activitatea poliţistului de proximitate.
„Acesta îl va chema pe locatarul problemă la secţie şi îi va explica foarte clar care sunt implicaţiile comportamentului său. Omul trebuie să înţeleagă că nu trebuie să îi deranjeze pe cei din jur, să înţeleagă că îşi poate risca libertatea dacă nu face asta”, explică agentul Ciprian Stoica, asigurând că „…în 90 la sută din cazuri, când îi chemăm la secţie, se liniştesc”.
Evident, nici un om cu scaun la cap nu va risca să facă puşcărie pentru o petrecere la miezul nopţii. Pe de altă parte, poliţistul de proximitate ne-a explicat şi faptul că „reclamaţiile pe care le fac locatarii trebuie să fie reale; nu reclamăm un om pentru că nu ne plac ochii săi…”.
