Am primit la redacţie, din partea senatorului PNL George Scarlat, următorul document, prezentat în şedinţa Senatului României din 18 mai, referitor la situaţia creată de neincluderea în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a proiectelor privind reabilitarea sistemului de irigaţii, crucial pentru protejarea producţiei agricole, implicit a economiei naţionale, de efectele schimbărilor climatice, în speţă a deşertificării accelerate.
DECLARAȚIE POLITICĂ
Adresat de către: domnul Senator George Scarlat
Circumscripția electorală: 18, Galați
Grup parlamentar: PNL
Ședința Senatului din data de: 19.05.2021
Titlul: SEMNAL DE ALARMĂ
Stimați colegi,
Prin prezenta declarație vreau sa trag un semnal de alarmă tuturor decidenților politici asupra unei investiții vitale pentru asigurarea securității alimentare a României, respectiv modernizarea infrastructurii de îmbunătățiri funciare a țării!
În special problema modernizării sistemelor de irigații.
Înainte de modificările în structura Guvernului României din decembrie 2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a dezvoltat un proiect integrat în Planul Național de Redresare și Reziliență pentru a pune la punct un sistem modern de irigații la nivel național, pentru care a fost alocat din partea MFE un buget de 6,5 miliarde de euro. Acest sistem are rolul de a ameliora dificultățile în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice și rolul de a preveni și gestiona riscurile legat de climă (secetă, inundații, fenomene meteo extreme, deșertificare).
Încă de anul trecut, săptămânal am avut dezbateri cu echipa Ministerului Fondurilor Europene, în fruntea căreia de fiecare dată a stat domnul ministru Marcel Boloș care a înțeles importanța vitală a acestui proiect.
Vă semnalez faptul că inclusiv instituții europene atrag atenția asupra faptului că România este țara cu riscul cel mai accelerat de deșertificare, având la bază studii și cercetări, inclusiv date satelitare!
Astăzi, din păcate vorbim despre o subfinanțare a acestei nevoi, referindu-ne doar pentru componența de desecare (aproximativ 300 milioane de euro), având în vedere că structura noului PNRR cuprinde mai multe proiecte față de forma din decembrie 2020 și același buget. Însă, pentru a rezolva toate problemele din cadrul infrastructurii de îmbunătățiri funciare, nu sunt îndeajuns nici măcar cele 6,5 miliarde de euro alocate de către fostul ministru al MFE.
Vă reamintesc că, din 9,4 milioane ha suprafață cultivabilă, au fost afectate de fenomenul extrem de secetă pedologică (in anul 2020 aproximativ 2,3 milioane ha, culturi de toamnă și primăvară). Acest fapt a avut impact atât asupra bugetului de stat prin acordarea de despăgubiri, cât și asupra fermierilor și implicit asupra deficitului de balanță comercială cu produse agro-alimetare. Este clar că ne confruntăm cu schimbări climatice accelerate! Nu putem aștepta ca astfel de fenomene să se mai repete, ceea ce înseamnă că este imperios necesar să intervenim pentru reducerea efectului negativ al unui climat care preconizează o creștere a temperaturii cu până la aproape 4 grade Celsius media anuală pentru un viitor apropiat 2021-2050.
Acum să trec la problema pe care vreau să o scot în evidență în această declarație.
De la ultima întâlnire a Ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene la Bruxelles cu Comisia Europeană, reprezentanții României “s-au întors cu coada între picioare” cum că proiectul pentru irigații ar fi fost RESPINS din motive de nerespectare a principiului de ”a nu prejudicia în mod semnificativ” obiectivele de mediu (cu acronimul DNSH).
Acest principiu presupune că toate investițiile trebuie să respecte și să contribuie la obiectivele de mediu:
- Atenuarea schimbărilor climatice
- Adaptarea la schimbările climatice
- Utilizarea durabilă a resurselor de apă
- Economia circulară: reciclare, prevenirea generării de deșeuri etc.
- Prevenirea și controlul poluării aerului, solului și apei
- Protecția și refacerea biodiversității.
Este adevărat domnule ministru că a fost respins sau pur și simplu nu a făcut parte din lista proiectelor PNRR prezentate?
Pentru că situația mi se pare extrem de neclară. Cum se poate că anul trecut, primul draft elaborat împreună cu fosta structură de conducere a Ministerului de Fondurilor Europene a primit aprobarea Comisiei, conform dialogului informal cu reprezentanții acesteia?
Ba mai mult, analiza, publicată în februarie 2021, făcută de Institutului European de Administrație Publică care lucrează cu datele primite de la Comisia Europeană spune clar, încă de la primul draft, că România avea cel mai verde program în comparație cu planurile celorlalte țări la momentul respectiv.
În condițiile în care la momentul respectiv, pe tranziție verde, în cadrul componentei ”Schimbări climatice” era prevăzută doar reforma și investițiile în infrastructura de îmbunătățiri funciare.
Ori astăzi, declarațiile din partea anumitor oameni politici, sper nefericite, referitoare la faptul că investițiile în sistemul de irigații pe modelul romanesc, “ajută la deșertificare” sunt complet iresponsabile, cu atât mai mult cu cât în discuțiile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene au fost solicitate doar niște simple detalieri cu privire la evaluarea principiului DNSH. Nu a fost nimic RESPINS!
În această situație, pentru a demonstra conformitatea investițiilor în irigații cu acest principiu, MADR a solicitat o întâlnire cu reprezentanții Comisiei.
Aceștia au afirmat, in data de 4 mai, în cadrul unei noi întrevederi, că sunt de acord cu această măsură, doar că ea nu a fost prezentată în cadrul dialogului informal și ne-au subliniat faptul că statul membru decide componența PNRR. Ne aflăm în situația în care este prezentat în fața Comisiei un PNRR într-o altă formă decât a fost aprobat prin memorandum de către Guvern, la începutul lunii aprilie!
Înțeleg că trebuie să ne încadrăm în estimarea inițială a bugetului de aproximativ 29,4 miliarde de euro și că pentru a ajunge la această sumă este nevoie de o revizuire a tuturor componentelor din cadrul PNRR aprobat de Guvern. Însă ce nu înțeleg este modul de revizuire prin eliminarea unor reforme esențiale și investiții prioritare în sistemul de irigații, ca obiectiv strategic pentru adaptarea la schimbările climatice si reziliența in ceea ce privește securitatea alimentara!
Planul Național de Redresare și Reziliență al României este un proiect de țară în care investițiile în modernizarea sistemelor de îmbunătățiri funciare sunt, sau ar trebui să fie, prioritare în atingerea obiectivelor de mediu, inclusiv tranziția verde și digitală!
Domnule Ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, este șansa unică a României de a-și asigura securitatea alimentară, prin susținerea proiectului de modernizare a infrastructurii de îmbunătățiri funciare (irigații, desecare, eroziune a solului), ca principal obiectiv de susținere a sectorului agricol și alimentar. Este absolut necesar să ne ocupăm de chestiunile care țin de bucătăria politică internă. Trebuie să luăm urgent măsuri pentru ca până la următoarea întâlnire cu Comisia Europeană să vă prezentați cu un plan național de redresare și reziliență în care să fie inclusă și reforma investițiilor în irigații!
