* Alternative la asumarea răspunderii guvernamentale *
Decizia Guvernului de a-şi asuma răspunderea pe setul de măsuri anticriză va fi „parată” de către PSD prin depunerea moţiunii de cenzură, susţinută şi de PNL. Ce propun cele două partide ca să ieşim din criză?
PSD: impozit diferenţiat şi subvenţii condiţionate
În domeniul fiscal, PSD susţine „impozitarea diferenţiată a veniturilor, cu trei cote, de 15, 25 şi 35%, aplicate în raport cu nivelul salariului mediu şi structura salariaţilor pe tranşe de venit, având ca scop încurajarea muncii şi consolidarea clasei mijlocii”.
Se mai propune introducerea sistemului de deduceri pentru asigurări private de sănătate, educaţie, grădiniţă, asigurarea locuinţei, reabilitare termică etc., dar şi reducerea cotei privind impozitul pe profit la 15% sau reducerea CAS cu 3 puncte procentuale pentru angajatori.
PSD introduce şi noţiunea de subvenţii (de la buget) condiţionate – „de programe de ajustare pe care companiile le vor adopta pentru a-şi îmbunătăţi performanţa financiară, cu sancţiuni şi restructurări în cazul în care condiţiile convenite nu sunt îndeplinite”.
Totodată, se mai vrea organizarea şi conducerea unui sistem unic de achiziţii publice la nivelul instituţiilor publice centrale şi locale, pentru reducerea birocraţiei şi a corupţiei, măsură susţinută şi de PC, prin textul plasat pe blogul lui Dan Voiculescu.
Şi alte măsuri anticriză PSD sunt împărtăşite de PC, precum cea de creştere a gradului de absorbţie a fondurilor europene, prin „depolitizarea conducerii autorităţilor de management şi a organelor intermediare şi publicitate obligatorii pentru firmele/entităţile juridice care câştigă programe europene, dar şi prin rambursarea TVA-ului pentru proiectele finanţate din fondurile europene după fiecare cerere de rambursare şi nu la finalul proiectului”, aşa cum se întâmplă acum.
PSD mai propune finalizarea legii privind parteneriatul public-privat, eşalonarea obligaţiilor bugetare restante ale IMM-urilor şi amânarea penalităţilor aferente pe o perioadă de până la cinci ani.
Se mai propune „ajutor de instalare pentru tinerii fermieri printr-un grant de 25.000 euro din partea UE”, „sprijin financiar nerambursabil de 15% din valoarea totală a tranzacţiei pentru cumpărarea, de către tinerii fermieri, de terenuri agricole de până la 50 de hectare”, sau „acordarea, gratuită, a unei suprafeţe de 20 hectare, din patrimoniul ADS, pentru fiecare fermă nouă de 20 capete vaci de lapte ce a fost sau va fi înfiinţată cu subvenţii de 50% din investiţii, din mijloace financiare de la buget şi din programe externe”.
Se mai urmăreşte stimularea producţiei în mediul rural (prin practicarea de TVA zero pentru produse „verzi” - energie verde, alimente ecologice etc – dar şi prin reducerea cu 50% a impozitului pe profit pentru exportul de produse de origine certificate - produse tradiţionale româneşti), dar şi dezvoltarea agriculturii (prin reabilitarea a 1,5 milioane de ha până în 2014, prin investiţii în sistemele de irigare prin contractarea unui împrumut de la Banca Mondială).
PNL: stop evaziunii fiscale dar şi risipei din administraţie
Planul anticriză al liberalilor seamănă cu cel al democrat liberalilor, însă numai la prima vedere. Ca şi PDL şi PNL militează pentru reducerea evaziunii fiscale sau pentru eficientizarea cheltuieilor din administraţia locală. Totuşi, există diferenţe.
PNL susţine menţinerea sistemului actual fiscal (cota unică de 16 la sută şi TVA la 19 la sută), dar ar anula impozitul minim şi ar reduce TVA la 5 la sută pentru construcţiile şi tranzacţiile de locuinţe noi. Introducerea taxării inverse pentru produsele agroalimentare şi pentru lucrările de construcţii-montaj, cu efect în reducerea evaziunii fiscale este o altă propunere PNL.
Liberalii mai susţin o reducere integrală a impozitului pe venit şi a cotelor de contribuţii sociale pentru angajatorii care în acest an angajează persoane aflate de peste trei luni de zile în şomaj. Aceşti angajatori ar beneficia de o reducere de 50 la sută şi în 2011.
Se mai propune scutirea de impozitare a dividendelor care vor fi reinvestite şi care conduc la crearea de noi locuri de muncă. Capitalizarea CEC şi Eximbank, dar şi a Fondului Naţional de Garantare a IMM-urilor şi aplicarea unui program de susţinere a pieţei de capital, se află tot pe lista PNL.
Cât priveşte reforma cheltuielilor publice, liberalii cred că numărul ministerelor trebuie redus, la fel cel al agenţiilor şi al personalului din prefecturi. La fel, se pot desfiinţa structurile deconcentrate (inspecţii, direcţii din domeniul sanitar, al educaţiei, agriculturii), iar atribuţiile ar putea fi transferate autorităţilor locale.
În plus, pentru o perioadă de maxim doi ani, fondul de rulment al autorităţilor locale ar putea fi folosit exclusiv pentru investiţii. Se mai propune reducerea cu 50 la sută a cheltuielilor pentru achiziţii de imobile, elaborarea de studii de prefezabilitate sau deplasări şi transferuri.
Ar trebui operată şi o reducere cu 25 la sută a cheltuielilor de protocol, pentru carburanţi sau pentru telefoane. PNL mai propune acordarea unor bonificaţii de 5 la sută din valoarea obligaţiilor fiscale pentru cei care îşi plătesc taxele la termen.
