* De-a lungul Dunării ar trebui construit un dig lung de 10 kilometri care ar putea costa şapte milioane de euro * Să sperăm că intenţia nu va rămâne la stadiu declarativ, aşa cum s-a întâmplat după viitura din 2006 *
Specialiştii de la Proiect SA lucrează la un studiu de prefezabilitate privind construcţia (şi, acolo unde este cazul, supraînălţarea) digului de apărare de la Dunăre, pe o lungime totală de 10 kilometri.
Numai un astfel de dig, din beton, care să înceapă de la Şantierul Naval Damen şi să se finalizeze la Plaja Dunărea (inclusiv) ar putea apăra cum se cuvine oraşul, la o nouă viitură pe fluviu, spune primarul Dumitru Nicolae. Pentru acest lucru, edilul a luat legătura cu specialiştii de la SC Proiect SA.
Potrivit primarului, digul va apăra inclusiv Faleza Inferioară, pentru ca locul preferat de promenadă al gălăţenilor să nu mai fie inundat. Ar mai fi fost o soluţie, avansată de unii: nu construcţia unui dig de beton, ci supraînălţarea falezei inferioare, însă o astfel de soluţie ar fi de foarte lungă durată şi extrem de costisitoare, opinează primarul.
O altă măsură ce ar trebui luată, pentru evitarea, pe viitor, a emoţiilor la care au fost supuşi locuitorii din Valea Oraşului este construcţia „unui bazin de retenţie în care, atunci când nivelul Dunării este foarte ridicat şi plouă foarte mult, să se acumuleze apa din canalizări, astfel încât să nu mai refuleze pe străzi”.
Nu în ultimul rând, atât Dunărea, cât şi Siretul ar trebui dragate, mai spune primarul, care susţine că o parte din vina de a fi crescut atât de mult nivelurile fluviului şi Siretului o poartă cei care nu au mai dragat (curăţat de mâl) fundul apei.
Dumitru Nicolae are învăţăminte, în urma inundaţiilor, şi în privinţa cartierului Barboşi. „La Barboşi mi-a fost cel mai frică; acolo trebuie discutat cu combinatul să dragheze cele două lacuri şi să rezolve problema cu canalele de deversare a apelor din lacuri, în Siret, pentru că pe acolo a venit acum apa, când a fost Siretul umflat şi de acolo, pe linia CFR, către casele oamenilor”, a declarat Dumitru Nicolae.
Pentru toate aceste proiecte însă trebuie bani. Bani care nu au fost disponibili până acum, pentru Galaţi, chit că oraşul mai are şi experienţa viiturii din 2006, de pe Dunăre.
Primarul Dumitru Nicolae a recunoscut că din 2006, de la viitură şi până în acest an, nu s-a construit niciun fel de dig la Dunăre, pentru că nu au existat bani. „Acum însă avem promisiuni de finanţare din partea Uniunii Europene”, spune edilul, care a estimat şi costul digului, lung de 10 kilometri – în jur de şapte milioane de euro.
Şi dacă tot a venit vorba de bani, edilul a menţionat şi cât a plătit municipalitatea pentru construcţia digului de apărare din saci cu nisip: 100.850 de lei.
„Nisipul din saci îl vom folosi la Plaja Dunărea, pământul folosit îl vom da la Apă-Canal, pentru diverse lucrări, iar zgura o vom folosi la drumuri”, a mai spus primarul.
Fără să insiste asupra subiectului, Dumitru Nicolae nu a contrazis informaţia potrivit căreia o parte din nisipul folosit la dig a fost donat de firme, în timp ce altă parte a fost cumpărată pe bani buni; mai ales că preţurile au sărit în sus după primele zile de viitură.
