De ce a cedat Faleza la Elice?

De ce a cedat Faleza la Elice?
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Vechiul proiectant Mircea Chiriac a vorbit cu ultimii care au intervenit subteran la Elice – în… 1960 *

Prăbuşirea care a închis atâta vreme Faleza în dreptul statuii lui Brătianu „se putea întâmpla oricând”, este convins managerul SC Proiect SA, ing. Mircea Chiriac.

Specialistul proiectant, care a fost o vreme şi director la fostul Trust de Construcţii ne-a explicat şi de ce s-a prăbuşit zona. Vechiul colector de apă a trebuit să facă faţă în ultimul timp unei presiuni uriaşe: topirea unei cantităţi neobişnuite de zăpadă, apoi ploile torenţiale, totul cumulat cu o creştere fără precedent a  Dunării.

Colectorul vechi, executat prin 1890 – 1895, practic  un tunel subteran cu baza dreaptă şi cu boltă în arc de cerc, era construit fără armături ca în epoca modernă, ci doar din piatră prinsă cu var hidraulic.

Bolta prelua, prin forma ei, foarte bine greutatea pământului şi circulaţiei de deasupra, nu însă şi presiunea de jos, unde rămânea întotdeauna loc pentru aer.

Apa sub presiune a forţat bolta şi piatra, fără armătură, aceasta a căzut, antrenând pământul şi asfaltul greu de deasupra într-o groapă uriaşă, greu de „reparat”.

Managerul a făcut chiar unele cercetări şi a aflat că numai partea de jos,  secţiunea de scurgere a canalului, pentru etanşietate, a fost betonată - în 1960. Directorul Chiriac a reuşit să-i găsească pe şeful de şantier, maistrul şi o parte  dintre muncitorii care au lucrat la betonare.

Mai pot ceda şi alte canale colectoare subterane!

După Revoluţie, subsolul Galaţiului a rămas al nimănui! „Sunt foarte multe lucrări pe care în timpul comuniştilor le-am astupat cu muncă patriotică”, i-a spus primarului specialistul, care atrage atenţia că la Elice nu este singurul punct vulnerabil:

„Noi nu avem numai acest colector, avem patru colectoare care ies în Dunăre şi toate sunt făcute în perioade diferite...”.

Zona nu este solidă: din dreptul restaurantului „Pescarul”, începea cândva râpa în care se arunca gunoiul de la grajdurile Primăriei. De altfel, strada Armata Poporului se chema înainte Salubrităţii.

Blocul R5 dintre cele două Mazepe chiar a trebuit să fie clădit ca o construcţie veneţiană, pe piloni de beton armat, în fosta râpă de gunoi adâncă de vreo 20 metri. Şi alte râpe care dădeau în Dunăre au fost acoperite în timp. Dar despre stabilitatea Falezei vom vorbi într-un articol separat…

Citit 876 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.