* Moldovenii intră în apele teritoriale * Galaţiul stă între ape, dar nu-s apele lui ! * Direcţiile apelor au sediul la Iaşi, Bacău şi Constanţa ! * Comandantul Bădărău : «La Galaţi sunt bălării de doi metri, dincolo, la Giurgiuleşti, este gazon!» *Preşedintele Chebac: «E ca în bancurile cu tâmpiţi: moldovenii pot să-şi curăţe malul, pot să-şi facă dalare, noi nu!» *
Despre starea de neconceput în care se găseşte Prutul am aflat din intervenţia comandantului Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Galaţi, Didel Bădărău, cu ocazia recentei dezbateri a Strategiei Judeţului pentru 2010 – 2015.
Tabloul sumbru al situaţiei apelor care scaldă oraşul nostru a fost însă desăvârşit, tot atunci, de preşedintele Consiliului Judeţului (CJ), Eugen Chebac.
«La Portul Internaţional Giurgiuleşti, toate navele care intră în acest port nu pot să acosteze la dane decât atunci când intră automat şi pe teritoriul nostru, deci încalcă regimul juridic al frontierei ».
« Iar aceste nave, la întoarcere, efectiv intră cu prova în mal. Sunt fraţii noştri, dar de fiecare dată noi suntem cei care suferim » - a început expunerea comandantul Bădărău.
«Pe de altă parte, de când au plecat cei de la Direcţia Judeţeană de Protecţia Plantelor din Punctul de Trecere al Frontierei, nu mai avem pe cineva care să facă curăţenie acolo. La Galaţi sunt bălării de doi metri, dincolo, la Giurgiuleşti, este gazon!».
Moldovenii au împărţit tronsoane de cale ferată pentru făcut curăţenie, dar poliţiştii de frontieră români sunt doar chiriaşi în punctul de Trecere al Frontierei Galaţi. Poliţiştii nu au nici fonduri pentru această curăţenie, nici oameni disponibili.
Altă problemă, gravă, ridicată – cea a colmatării: «Prutul este navigabil – fraţii noştri dezvoltă acest domeniu, iar noi nu avem mai nimic: malul nostru se rupe! În apă sunt o groază de crengi şi nu putem să facem loc nici pentru trecerea şalupelor Poliţiei de Frontieră, dară-mi-te pentru nave cu excursionişti.»
«Noi vorbim, noi auzim!»
Preşedintele Chebac i-a dat dreptate comandantului: «Domnule comandant, este o problemă pe care o cunosc şi asupra căreia eu m-am legat de mai multe ori, dar fără rezultat».
Despre curăţenia în zona Vămii: activitatea de dezinsecţie şi curăţenie «a fost cândva la nivelul Consiliului Judeţului Galaţi, dar, onor guvernanţii noştri, pe interese de grup sau personale, au transferat această activitate către comunităţile locale.
Respectiv, pentru Vama Oancea la Primăria Oancea, iar pentru Vama Giurgiuleşti la Primăria Galaţi. Constat că nici la Giurgiuleşti, nici la Oancea nu se face nimic, pentru că… <> : noi vorbim, trasăm linii directoare, dar cu atât rămânem!»
Se rupe malul!
«Eroziunea malului românesc pe Prut este o problemă veche, pe care o discutăm de peste doi ani, însă sunt lucruri anapoda şi noi cerem corectarea lor, dar degeaba !, nimeni nu ne ascultă!» - a mai răspuns preşedintele Chebac.
«Suntem oraşul între cele trei ape – Siret, Prut şi Dunăre – dar Direcţia Apelor de la Iaşi controlează Prutul şi jumătate din Siret, Direcţia Apelor Bacău controlează cealaltă jumătate de Siret, iar Dunărea este la Direcţia Apelor Constanţa! Practic, noi nu avem decât a reclama, a sugera şi finalitate ioc!».
La începutul anului trecut a existat o iniţiativă de a muta responsabilităţile pentru cele trei ape la Galaţi, dar «între timp, s-a schimbat Guvernul, s-a schimbat mentalitatea, s-a schimbat strategia – au venit alţi oameni, cu alte idei, fără a ţine cont de realităţile locale!»
Bani europeni… trilaterali
Preşedintele Chebac a apelat atunci la Programul Operaţional Comun România – Ucraina – Republica Moldova, prin proiectele strategice majore. Suma necesară «nu este mare»: 30 milioane de euro pentru regularizarea Prutului.
«Ca să-i dăm statutul lui de râu de graniţă şi să dezvoltăm navigaţia aşa cum era odată, până sus la Nisporeni. Moldovenii sunt de acord, ucrainenii se împart între Odessa şi Cernăuţi cu disputele (între cele două euroregiuni, n.red.), dar până acum n-am găsit niciun pic de susţinere sau suport din partea Ministerului Dezvoltării Regionale şi a Turismului din România, cel care guvernează acest proiect şi este autoritate de management!».
Deşi, prin Legea Mediului, Prutul este declarat «zonă protejată în aria protejată Lunca inferioară a Prutului», acum «e ca în bancurile cu tâmpiţi: moldovenii pot să-şi curăţe malul, pot să-şi facă dalare, noi nu putem nici măcar să curăţim copacii care au căzut în albia majoră a râului!
În loc să decolmatăm Prutul care, pe studiile făcute de cei de la Apele Române din România şi cele moldoveneşti, are colmatare de un metru douăzeci, ridicăm digurile!
O să ajungem, tot ridicând digurile, ca această colmatare să ajungă la nivelul solului! Ca, practic, Prutul să curgă nu într-o albie normală şi firească, ci ca pe o conductă ! »
«Pierdem din teritoriu»!
Aceste probleme au fost prinse de CJ şi într-o Strategie a Dunării pentru 2013 – 2020, în curs de elaborare (statele riverane Dunării vor putea accesa, în exerciţiul financiar 2010-2013, circa 50 de miliarde de euro de la UE, pentru dezvoltarea de proiecte regionale), şi în strategia de dezvoltare a judeţului până în 2015.
Astfel, «o să reluăm discuţia cu ceea ce se întâmplă la vărsarea Prutului, pentru că nu numai că pierdem din teritoriu, dar avem şi probleme de teritorialitate cu navele care vin în portul Giurgiuleşti!
Am susţinut în cadrul Euroregiunii Dunărea de Jos ieşirea la mare a Moldovei, dar trebuie să avem o mai mare deschidere şi din partea Guvernului României, pentru a pune anumite legi în compatibiltate. Spaţiul Schengen ne va aduce şi multe libertăţi, dar şi multe probleme», a mai spus preşedintele Chebac.
