Cei cu salariile mici şi foarte mici dau vina pe clientela politică, acuzând-o că face presiuni în scopul neaplicării legii 284/2010 * Politicienii spun că există perspectiva aplicării noii grile de salarizare începând cu 2013, după revenirea la salariile din 2010 *
La sfârşitul anului 2010, după mai bine de jumătate de an de întoarcere a coeficienţilor de ierarhizare pe toate feţele, toate părţile implicate în dialogul social au negociat şi au ajuns la o înţelegere vizavi de diferenţa de la cel mai mic la cel mai mare salariu. Deşi se lăuda la vremea respectivă cu conceperea unei legi drepte, Guvernul a reuşit să nemulţumească pe mai toată lumea atunci când şi-a asumat Legea 284/2010 – cunoscută şi sub numele de legea salarizării unitare a bugetarilor. S-a convenit ca raportul să fie de 1 la 12 (adică se stabileşte un coeficient unic, iar salariul maxim admis nu poate depăşi valoarea rezultată din înmulţirea acelui coeficient cu numărul 12), deşi în cele mai multe ţări din Europa acest raport este de 1 la 8. Oricum, era altceva decât ceea ce se aplica la momentul respectiv în România, adică un raport de 1 la 72! Nimeni nu ştie ce s-a întâmplat, dar după ce cu toţii au convenit ca acest raport să fie de 1 la 12, în legea asumată de Guvern în luna decembrie 2010 a apărut… 1 la 15.
Lege da, aplicare ba!
Chiar şi aşa, legea nu este aplicată nici acum, la aproape un an şi jumătate de la asumare, motivul cel mai frecvent invocat de politicieni fiind cel al lipsei fondurilor. Întrebarea care stă pe buzele tuturor salariaţilor cu venituri mici este de ce oare guvernanţii s-au mai grăbit să-şi asume această lege dacă ştiau că nu au fondurile necesare aplicării ei!
„Acest raport, această apropiere a celui mai mic de cel mai mare salariu ar fi dus în primul rând la o echilibrare a veniturilor oamenilor din toate sectoarele bugetare. N-ar mai fi existat salarii nesimţite de peste 50.000 de lei, dar nici salarii extrem de mici de câteva sute de lei. Însemna practic o creştere destul de importantă a salariilor mici. Oare cui îi este frică de această echilibrare în interiorul salariilor? În nici un caz celor cu lefuri mici”, spune preşedintele executiv al Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Galaţi, Lidia Antoniu.
Reacţia de partea reprezentanţilor Puterii este una fermă: „Nu puteam aplica această lege din cauza tăierilor salariale operate în 2010. Am fost nevoiţi să stabilim salariile în fiecare an prin altă lege. Dar, acum, că există perspectiva revenirii la salariile de dinainte de tăieri, eu cred că legea salarizării unitare se va aplica de la 1 ianuarie 2013”, spune deputatul democrat-liberal Mircea Toader.
Lefurile nesimţite merg către clientela politică
Cine are lefuri extrem de mari în România? E vorba în principal de personalul contractual aflat în posturi publice importante – clientela – instalată în sutele de instituţii fantomă, cu statut incert, dar cu venituri mari şi constante. Dar e vorba şi de înalţi funcţionari, magistraţi, şefi şi „şefuleţi” din poliţie, ofiţeri superiori din armată sau “agenţi secreţi”. La polul opus - bugetarii de rangul doi: profesorii şi medicii, funcţionari operativi, poliţişti şi alţii. Există voci care spun şi astăzi că, dacă legea salarizării unitare era aplicată din prima zi a anului 2010, nu mai era nevoie de tăierile uniforme de la jumătatea anului. E drept, unele salarii – cele umflate artificial – ar fi scăzut foarte mult. Altele ar fi scăzut puţin sau deloc.
