Ghidul alegătorului - Galaţiul, împărţit în 13 colegii
Pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie, judeţul Galaţi a fost împărţit în nu mai puţin de 13 colegii uninominale, nouă de deputat şi patru de senator. Dacă pentru gălăţenii din judeţ e cât se poate de clar unde votează, pentru că împărţirea colegiilor s-a făcut pe localităţi, cetăţenii din municipiul Galaţi trebuie să fie foarte atenţi pentru cine votează. Persoanele care îşi au domiciliul pe aceeaşi stradă nu aparţin întotdeauna aceluiaşi colegiu. Este posibil ca o serie de case sau blocuri să fie în alt colegiu decât restul locuinţelor de pe strada respectivă. Harta completă a colegiilor din municipiul şi din judeţul Galaţi poate fi accesată pe site-ul Prefecturii Judeţului Galaţi - http://www.prefecturagalati.ro/, la secţiunea dedicată Biroului Electoral Judeţean.
Deputaţii şi senatorii se aleg în colegii uninominale, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Norma de reprezentare este de un deputat la 70.000 de locuitori şi un senator la 160.000 de locuitori. Numărul locuitorilor luat în calcul este cel rezultat în urma ultimului recensământ al populaţiei publicat de Institutul Naţional de Statistică, deci nu e vorba de recensământul din 2011! Guvernul a delimitat nu mai puţin de 315 colegii pentru Camera Deputaţilor şi 137 pentru Senat. Există speculaţii că, la finalul alegerilor, vom avea mai mulţi parlamentari. Cum? Dacă un partid sau o alianţă îşi adjudecă toate colegiile dintr-un judeţ cu peste 50 la sută din voturi, se vor acorda, prin redistribuire, mandate şi candidaţilor celorlalte partide, care au trecut pragul electoral.
Cine poate vota?
Alegerile prin care ne vom desemna reprezentanţii în Camera Deputaţilor şi Senatul României vor avea loc pe data de 9 decembrie 2012. Potrivit legii, votarea va începe, la ora 7,00 şi se va încheia la ora 21,00. Sunt aşteptaţi la urne cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, dacă aceasta a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au
drept de vot debilii sau alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Documente obligatorii
Cetăţenii români cu domiciliul în ţară vor vota cu cartea de identitate, cartea de identitate provizorie sau buletinul de identitate. Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală, îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu
menţiunea „VOTAT”. Intraţi în cabinele de vot, alegătorii aplică ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.
Unde votăm
Potrivit legii, alegătorii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul. Cetăţenii care fac dovada, pe baza actului de identitate, că domiciliază în zona arondată secţiei de votare respective şi au fost omişi din copia de pe lista electorală permanentă vor fi înscrişi în lista electorală
suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi exercită dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul sau reşedinţa.
Campanie electorală cu surle şi tobe
Campania electorală începe, conform programului stabilit de lege, pe 9 noiembrie şi se încheie pe 8 decembrie, la ora 7.00. Continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale sau un candidat independent constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei până la 2.500 lei.
Cât "cântăreşte" ştampila - Vot valabil exprimat, nul sau anulat
Pentru ca votul pe care l-au exprimat să fie valabil fără dubii, ştampila cu menţiunea "VOTAT" trebuie să fie aplicată în interiorul patrulaterului în care este scris numele candidatului preferat. Potrivit legii, sunt nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot având alt model decât cel legal aprobat sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere ori în afara acestora. Sunt anulate buletinele de vot rămase neîntrebuinţate după încheierea votării. Aceste buletine de vot nu vor intră în calculul voturilor valabil exprimate şi nu vor influenţa cu nimic soarta candidaţilor. În cazul în care există buletine de vot pentru care există opinii diferite privind valabilitatea votului, acesta va fi atribuit unui candidat sau va fi considerat nul în funcţie de părerea majorităţii membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
Votul alb - blam pentru clasa politică
Spre deosebire de alegerile locale, la alegerile parlamentare cetăţenii îşi vor putea arăta dezaprobarea faţă de candidaţii propuşi sau faţă de partidele şi alianţele înscrise în cursa electorală, lăsând votul alb. Dacă la scrutinele anterioare buletinele care nu purtau nicio ştampilă cu menţiunea „VOTAT” erau considerate nule, Legea nr. 35 le reglementează ca fiind voturi albe. Aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate. E adevărat că ele nu vor conta la împărţirea mandatelor, dar vor reprezenta o sancţiune aplicată întregii clase politice şi mai ales
uninominalilor care nu şi-au „binemeritat” ştampila alegătorului.
Ce înseamnă mită electorală
Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de vot sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Nu intră aici bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele partidului respectiv.
Votul multiplu aduce puşcărie
Fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de două sau mai multe ori în ziua alegerilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Tentativa se pedepseşte. Introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele la care are dreptul un alegător constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. Şi în acest caz tentativa se pedepseşte.
Cine intră în Parlament?
În noul Parlament vor intra partidele care au trecut pragul electoral de cinci la sută. În cazul alianţelor, la pragul de cinci la sută se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, trei la sută din voturile valabil exprimate şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale. Cine nu trece pragul electoral de cinci la sută la nivel naţional, mai are o şansă de a intra în Legislativ: dacă obţin cumulativ, cel mai mare număr de voturi în şase colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi trei colegii uninominale pentru Senat.
