Politicienii gălăţeni, despre împrumutul extern: Un rău necesar

Politicienii gălăţeni, despre împrumutul extern: Un rău necesar
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Am abordat câţiva parlamentari gălăţeni, pe care am reuşit să-i prindem ieri la telefon, pe tema împrumutului pe care România îl va face la UE şi FMI.

Deputatul PNL Victor Paul Dobre:   „Am mai trecut prin asta şi nu ne-a fost deloc uşor!”

„Eu nu sunt un specialist în finanţe, deci nu este un punct de vedere de specialist. Bineînţeles, şi eu consider importantă stabilitatea financiară a ţării.

În primul rând însă, cred că bugetul cu care a venit Guvernul în februarie a avut o mare problemă: o supraestimare a veniturilor. De altfel, noi am spus-o încă de la prezentarea în Parlament.

În al doilea rând, după informaţiile care vin din partea Guvernului şi administraţiilor financiare, încasările la buget sunt scăzute. Deci aceste două lucruri introduc în analiză ideea unui împrumut.

Cred însă că nu va fi uşor un împrumut cu asistenţa FMI. Am mai trecut prin asta şi nu ne-a fost deloc uşor! Cred că estimarea bugetară a fost superoptimistă, realitatea este cea care este şi din acest motiv ne îndreptăm spre un împrumut.

Şi cred de altfel că graba cu care Guvernul a făcut deja solicitarea la Comisia Europeană denotă urgenţa deschiderii negocierilor pentru împrumut. Mai departe, în funcţie de care va fi suma, care vor fi condiţiile, ce se va susţine, vom discuta atunci.”

Deputatul PSD Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor: În relaţia cu FMI, „nu mai este România din anii 90”! 

„Acest împrumut este azi o necesitate – nu ţine nici de voinţă politică, nici de dorinţă. România, datorită politicilor imprudente din punct de vedere fiscal bugetar ale ultimilor ani, a ajuns în situaţia în care astăzi ori intră în această negociere cu UE, implicit cu FMI, ori îşi asumă un risc imens de colaps la nivelul economiei naţionale! De fapt, asta-i miza”.

„FMI are rolul de autoritate de supraveghere prudenţială. Deci toţi finanţatorii condiţionează acordarea acestor pachete financiare de prezenţa în schemă şi a FMI, care are capacitatea de monitorizare, de supraveghere.

Va fi bine? Va fi greu? Este prematur să spunem, pentru că nu s-a aşezat încă nimeni la masa negocierilor. Sigur, FMI va dori să impună condiţii foarte stricte. Dar asta nu înseamnă că are şi posibilitatea să ni le impună – ele vor fi negociate.

Noi avem o schemă în cap, de care ne e frică: schema anilor ´90. Ori, situaţia s-a schimbat! România din 2009 nu mai este România din anii 90, cu sectorul minier nerestructurat, cu industria neprivatizată, cu  blocaj financiar - amintiţi-vă ce era în perioada aceea, când totul se plătea prin compensare, nu mai erau circuite băneşti între operatorii economici! De aici au decurs atunci şi condiţionalizările FMI-ului, foarte dure.

Noi ne-am speriat şi am rămas captivi în jocul acesta: ne închipuim că vine şi azi FMI-ul şi ne impune aceeaşi reţetă. Pe de altă parte, haideţi să ne amintim: n-a negociat nimeni cu FMI atunci.

De această dată, îmi place să cred că FMI va ţine cont de realităţile economiei din 2009, mai ales că au făcut şi ei greşeli între timp. Avem şi exemplul proaspăt al Ungariei: matricea FMI-ului din Ungaria nu mai seamănă cu cea din România anilor ´90!”

Senatorul PD-L Marius Gerard Necula: ”În subtext înseamnă că cei de la UE n-au suficientă încredere în noi.”

„Sincer, de mult n-am mai văzut un discurs aşa de echilibrat şi de complet ca acela de ieri, al preşedintelui Băsescu. N-a fost lung, a punctat exact ceea ce trebuia punctat - faptul că ne trebuie un împrumut, că nu se poate fără acest împrumut, că există o condiţionare de sindicalizare a împrumutului, adică că va trebui să vină şi FMI…

Ceea ce în subtext înseamnă că cei de la UE n-au suficientă încredere în noi, că ne vom păstra angajamentul de a nu mări costurile bugetare şi că vom tăia cheltuielile. Plus că preşedintele Băsescu a dat câteva cifre care mie mi s-au părut edificatoare: 300.000 de noi locuri de muncă în ultimii patru ani, din care 160.000 în sectorul bugetar! Asta spune tot despre productivitatea muncii: nu poţi să înregistrezi creştere economică şi numărul locurilor de muncă să crească mai mult în sectorul bugetar!

Mi s-a părut elocventă şi o cifră: 11 milioane de români beneficiază de sprijin de la stat, prin pensii, ajutoare de căldură etc. Deci jumătate din populaţia ţării beneficiază de ajutorul statului!”

Citit 953 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.