Reabilitarea străzilor din Galaţi, cu tot cu sistemul de apă şi canalizări, seamănă cu legenda lui Sisif, personaj care trebuie să urce o piatră în vârful muntelui la nesfârşit. Cam aşa apare şi situaţia lucrărilor publice de la Galaţi. Aceeaşi stradă trebuie găurită de o sumedenie de ori şi nu este complet reabilitată niciodată. Iată ce cred despre situaţie gălăţenii.
Dl. Panait, 48 de ani: „Păi, asta o să se întâmple mereu, dacă fac treabă de mântuiala şi nu fac nimic cum trebuie. Nu au nici un interes să facă o lucrare de calitate, ci să se termine şi să găsească altă lucrare. Bineînţeles că mă deranjează că pe o stradă trebuie să se lucreze de câte două, trei ori şi tot este totul pus la punct”.
Virgil Amarandei, 35 de ani: „Pe mine nu mă doare strada Traian. Ea a fost proastă dintotdeauna. Mă doare Basarabiei, care e plină de gropi. Mă doare Centura. Însă, toate străzile din Galaţi au fost sparte de mai multe ori. La Ivas, acolo unde se intră la plaja Dunărea, a fost spartă de cinci ori, toate au fost aşa, pentru că nu s-a făcut la Galaţi un plan integrat – ca la Sibiu de exemplu. Primarul să cheme toate şi Apă Canal şi Gazele, să le pună la un loc şi să spună: dacă mă puneţi să sparg a doua oară, voi plătiţi! M-am obişnuit. În ultimii cinci ani aşa s-a întâmplat cu toate străzile”.
Teodor, 30 de ani: „Dar pe Basarabiei cum s-a întâmplat? Nu se poate ca la două săptămâni după ce au dat drumul la stradă să dispară asfaltul de pe ea şi să nu ia nimeni măsuri. Cel puţin prima parte, care a fost reabilitată, este plină de gropi şi este una dintre cele mai importante artere din Galaţi. Nu există corelare între oameni. Nu mă deranjează dacă sunt furaţi banii, mă deranjează că lucrurile nu sunt făcute cum trebuie şi trebuie spartă de 10 ori aceeaşi stradă, pentru diferite lucrări. După ce asfaltează o stradă, se mai găseşte cineva care trebuie să sape un şanţ pe mijloc pentru a trage nişte fire, şanţ pe care nu-l mai acoperă”.
