* Galaţiul are un câine la nouă oameni * De la începutul anului, 711 oameni au ajuns la spital muşcaţi de câini * Alocaţia unui câine comunitar este de cinci ori mai mare decât cea a unui copil
711 oameni au fost muşcaţi de câini în primele opt luni ale anului în curs, iar anul trecut numărul total a fost de 1066, conform evidenţelor Direcţiei de Sănătate Publică. În această situaţie ne putem întreba cât ar mai putea dura până când un caz similar celui în care un copil a fost omorât de un câine în parcul Tei din Bucureşti vă apărea şi la noi. Potrivit datelor furnizate de Serviciul Public Ecosal, în Galaţi există 16.000 de câini comunitari, în schimb, potrivit Direcţiei Sanitar-Veterinar, cifra ar ajunge undeva la 25.000. La o populaţie de 231.204, după un scurt calcul ar reveni un câine la fiecare nouă oameni, raportat la cifra DSV-ului. Chiar dacă pare absurd, asta înseamnă că, în curând, dacă problema nu va fi rezolvată într-un fel sau altul, ne putem aştepta ca numărul comunitarilor să-l egaleze pe cel al cetăţenilor.
Adăposturi pentru prea puţini maidanezi
În Galaţi există două padocuri private şi două gestionate de către Serviciul Public Ecosal. Însă spaţiile nu permit adăpostirea nici măcar a unui sfert dintre câini, ci abia vreo 13 la sută, restul mişunând pe străzi. În cele două adăposturi administrate de Ecosal intră 572 de câini, respectiv 390 în cel amplasat de pe strada Zimbrului şi 182 în cel de după Metro. Asociaţia „Ajutaţi-l pe Lăbuş” deţine şi ea un adăpost de 5.000 de metri pătraţi unde îşi duc zilele 850 de câini, iar potrivit site-ului Organizaţiei Rolda, în padocul acesteia de la Smârdan ar mai fi 500, asta dacă datele sunt actualizate.
Ecosal a suspendat strângerea câinilor
În acest moment, Ecosalul nu mai ridică nici un patruped de pe stradă, asta pentru că, aşa cum scriam într-un număr anterior al ziarului, în urma unui control al Direcţiei Sanitar Veterinare, padocul de pe Zimbrului a rămas fără autorizaţie, din cauza unor deficienţe privind pantele de scurgere, pardoselile şi sistemul de aerisire. Mai mult decât atât, societatea nici nu ar mai avea loc unde să îi pună. „Oricum, padocul era arhiplin. Urmează cât de curând să eliberăm un spaţiu pentru a amenaja un alt padoc, pentru a-i muta pe cei care sunt deja în adăpost”, ne-a explicat directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu.
Proiect pentru un nou padoc
Potrivit directorului Ecosal, Primăria ar avea în plan înfiinţarea unei asociaţii, împreună cu „Ajutaţi-l pe Lăbuş”, pentru a putea crea un padoc pe terenul ONG-ului. "Preşedinta Asociaţiei „Ajutaţi-l pe Lăbuş”, Corina Grigore, ne-a spus că are la dispoziţie un teren liber de 5.000 de metri pătraţi, pe suprafaţă căruia s-ar putea construi un nou padoc, dar pentru asta trebuie să înfiinţăm o asociaţie. Dumneaei vine cu terenul, noi cu investiţia. Dar acolo ar încăpea probabil încă 1.000 de câini. Tot nu ar rezolva problema tuturor câinilor”, ne-a mai spus directorul Ecosal. Preşedinta ONG-ului, Corina Grigore, ar fi de acord să pună la bătaie terenul, dacă se trec peste impedimentele juridice, pentru ca Primăria să construiască un padoc, însă nu ar vrea ca apoi îngrijirea câinilor să revină tot în sarcina ei. „Nu prea văd cum statul ar putea construi pe teren privat, însă dacă s-ar găsi soluţia, nu aş vrea ca Primăria să mi-i lase tot mie pe cap. Aş fi de acord, dacă vor avea în vedere întreţinerea lor, pentru că eu din donaţiile de 2 la sută abia fac faţă cheltuielilor pe care le am cu animalele pe care le am deja în grijă”, ne-a declarat preşedinta Asociaţiei „Ajutaţi-l pe Lăbuş”, Corina Grigore.
Sterilizare şi eliberare în teritoriu
Întrucât numărul de câini comunitari este foarte mare şi nu ar încăpea, orice s-ar face, în adăposturi, preşedinta Asociaţia „Ajutaţi-l pe Lăbuş” vrea sterilizarea lor şi apoi eliberarea celor neagresivi în teritoriu. Situaţia, însă, nu prea îi surâde directorului Ecosal, Ionuţ Pucheanu. „Orice s-ar spune, câinii sunt animale. Sunt imprevizibili. Nu poţi pune egalitate între viaţa unui câine şi cea a unui om”, ne-a spus Pucheanu.
Stăpânii de animale trebuie responsabilizaţi
Potrivit lui Pucheanu, cauzele principale ale numărului crescut de câini de pe străzi ar fi abandonul puilor sau faptul că stăpânii îşi lasă masculii să se împerecheze cu femelele de pe străzi. Totodată, Corina Grigore ne-a povestit că nu puţine sunt cazurile în care stăpânii de animale abandonează puii lângă tomberoane. „Dacă s-ar pedepsi abandonul, oamenii ar fi mai responsabili”, ne-a mai spus aceasta.
Alocaţia canină, mai mare decât alocaţia copiilor
Conform spuselor directorului Ecosal, întreţinerea unui câine costă 7,89 lei pe zi. Dacă înmulţim cu 30 de zile, rezultatul ar fi că pe lună municipalitatea cheltuieşte pentru un câine 236 de lei. În măsura în care alocaţia unui copil este de 42 de lei, suma alocată unui câine este de cinci, chiar de şase ori mai mare decât cea pentru un copil.
