Pentru că de la finalizarea lucrărilor la Depozitul de deşeuri Tirighina, în 2011, Serviciul Public Ecosal a administrat depozitul fără a avea autorizaţie, dar şi pentru că salubrizarea oraşului este una dintre problemele cele mai des ridicate de cetăţeni, i-am luat lui Ionuţ Pucheanu un interviu pe problemele cele mai stringente cu care se confrunta serviciul pe care îl conduce.
- Aţi semnat procesul-verbal de predare - primire al depozitului de deşeuri Tirighina?
- Miercurea trecută l-am semnat.
- Dar autorizaţie de când veţi avea?
- Urmează. Toate actele au fost depuse, de-acum încolo urmează să fim autorizaţi pe depozitul de deşeuri.
- Să înţelegem că toate problemele au fost remediate?
- Da. În momentul de faţă, ca să fim meticuloşi, un singur cablu electric mai trebuie tras.
- În anul 2013, până în noiembrie, 482 de tone de deşeuri au fost valorificate din peste 91.000 de tone de gunoi. Nu e cam puţin?
- Ba da, este puţin, foarte puţin. Aşa cum am mai spus-o, o să o spun în continuare. Pe partea de colectare suntem pe minus, vă spun sincer. Când punem în funcţiune oamenii, utilajele, costurile sunt mai mari decât ce reuşim noi să colectăm şi să vindem. Înregistrăm pierderi pe secţia de colectare selectivă.
- Proiectul ISPA-deşeuri nu impunea un anumit procentaj pe care trebuia să îl valorificaţi?
- Proiectul ISPA ne impune ca 15 la sută din gunoiul de la nivel de municipiu să fie reciclat. Nu atingem acest procentaj, ba, mai mult, cred că în 2015 va creşte la 25 sau la 30 la sută. Din fericire, domnul primar are deschidere şi ne-a alocat nişte bani la sfârşitul anului trecut, pentru securizarea acestor puncte de colectare. Dacă nu vom face această securizare a punctelor de colectare, atât a celor selective, cât şi a gunoiului menajer, proiectul ISPA, strict pe această ramură, din punctual meu de vedere nu a făcut decât să faciliteze colectarea făcută de concetăţenii noştri care trăiesc din aşa ceva. Mi-e greu să cred că e cineva în Galaţi care să nu fi văzut dimineaţa sau la prânz sau seara acele igloo-uri răsturnate. Cei care trăiesc din colectare iau de acolo ce le doreşte inimioara, şi de obicei le doreşte inimioara cam tot.
- Ce înseamnă această securizare?
- Au fost făcute trei puncte pilot în Galaţi. Într-o oarecare măsură înseamnă împrejmuirea lor cu o plasă de gard, pentru a împiedica spargerea şi răsturnarea lor. Suma pentru un punct de colectare selectivă se ridică undeva la 1.100 de lei, asta însemnând că ele nu mai pot fi răsturnate. Există o cheie specială pe care o au doar angajaţii Ecosal, care este folosită doar în momentul în care ajunge maşina de colectare. Investiţia va putea fi amortizată din întreaga cantitate strânsă. Cantitatea de deşeuri selective declarată la Garda de Mediu este undeva la 2.000 de tone. Nu toate vin la punctele noastre de colectare, mai sunt poate şi societăţi care duc direct către colectori. Dacă vom strânge de exemplu 1.500 de tone, la 1,5 lei/kg PET-urile, dă o sumă de 2.250.000 de lei, într-un an, pe care îi putem strânge, ca venit, numai din strângerea şi vânzarea acestor PET-uri.
- Ce pierderi a înregistrat proiectul ISPA din cauza deteriorării acestor puncte?
- Din cauza incendierilor sau a deteriorării, Ecosal a înregistrat, de la începutul proiectului ISPA până în momentul de faţă, o daună de peste 650.000 de lei. Prin urmare, încercăm măcar să le îngreunăm munca celor care trec prin acele zone, dacă nu să o stopăm. Acolo unde am făcut deja securizarea, rezultatele sunt mai mult decât îmbucurătoare, găsim în sfârşit igloo-urile pline.
- Ce se întâmplă dacă nu reuşiţi să atingeţi acel procentaj de 15 la sută?
- De obicei, există o penalizare din partea celor de la Uniunea Europeană. Pe fiecare tonă de deşeu nereciclată se plăteşte un anumit cuantum.
- Aţi avut vreun avertisment în acest sens? Când ar putea apărea această penalizare, aveţi vreun termen?
- Noi, ca serviciu, nu. Informaţiile acestea cred că ar trebuie să vi le ofere Primăria, pentru că noi suntem serviciu al Primăriei, suntem doar utilizatori, beneficiar direct a fost Primăria Galaţi. Ea face raportările, efectiv. Ea este interfaţa cu UE.
- Deci penalizarea cine o plăteşte?
- Primăria, nu Ecosalul.
- Sunt zone în care aceste pubele de colectare selectivă au fost distruse, au mai fost înlocuite?
- Da. Avem pubele disponibile pentru înlocuirea lor, acolo unde acestea au fost distruse. Ba, mai mult, proiectul ne impune creşterea numărului punctelor de colectare. Dacă mai există punctual cazuri în care încă nu au fost înlocuite, cu siguranţă putem reveni cu acestea.
- Acum câte puncte aveţi?
- 253, dacă nu greşesc. Suplimentarea acestui număr de puncte de colectare trebuie corelată cu achiziţia câtorva maşini de colectare, de capacitate mai mică. Odată ce intri în interiorul cartierelor, rar avem puncte de colectare, pentru că maşinile noastre de colectare sunt în standarde, dar sunt mari pentru străduţele respective, cea mai mică e de 5,5 metri cubi. Avem nevoie de nişte autogunoiere de 3,5 tone, pentru accesul facil pe străduţele din cartiere.
- Vă gândiţi la o campanie de conştientizare a cetăţenilor în privinţa colectării selective?
- Da. Vrem, în primul rând, să punem pe maşinile noastre, ale Ecosalului, pentru că se plimbă toată ziua prin oraş, nişte mesaje destul de puternice. Poate pe unii îi vor supăra. Am gândit deja câteva variante. Să vedem exact de unde vom găsi finanţarea pentru aşa ceva. Pe lângă asta, poate şi nişte bannere - deşi în ultima perioadă Primăria nu prea mai dă voie cu bannere, flyere distribuite în zone de interes: parcuri, şcoli. Îmi dau seama că e dificil ca în puţinul spaţiu pe care îl au în apartamente să mai pună încă vreo trei recipiente, pe lângă cel pentru gunoiul menajer, pentru a face colectarea selectivă încă din casă, dar măcar în drumul spre gunoi sau din găleata de gunoi dacă au două, trei PET-uri care sunt la suprafaţă să le pună în acele locuri special amenajate.
Ionuţ Pucheanu are 32 de ani şi este de meserie consilier juridic. A absolvit atât cursurile de licenţă, cât şi masterul în dreptul afacerilor la Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Înainte de a fi director al Serviciului Public Ecosal, a fost consilierul primarului Marius Stan, iar înainte de a fi angajat în administraţia publică a fost director executiv în cadrul societăţilor sale.
