Seria articolelor dedicate "Topului relelor din Galaţi" a ajuns la final. Potrivit sondajului, demarat în februarie, cel mai mare rău, un rău de ansamblu, este haosul urbanistic, care include lipsa parcărilor, starea trotuarelor, construcţii care urâţesc oraşul, colorarea în zeci de culori a blocurilor. Circa 20,2 la sută din cele 708 persoane care şi-au exprimat opinia au considerat că oraşul nu este sub nicio formă sistematizat, ci totul este amenajat de-a valma, de parcă în Primărie nu există niciun arhitect, de parcă nu ar exista niciun plan urbanistic.
De la gri la struţo-cămilă
Galaţiul a trecut de la culoarea gri, specifică vremurilor comuniste, la un fel de sorcovă. Blocuri din toate cartierele oraşului au ajuns să fie pestriţe din cauză că fiecare şi-a făcut izolaţia în dreptul apartamentului său după cum i-a trecut prin cap.
Unii au vrut izolaţie termică, alţii nu au vrut, vecinii nu s-au înţeles pentru ca asociaţia să încheie un singur contract pentru a izola întreg blocul. Unii proprietari şi-au izolat termic apartamentele chiar fără proiect, fără autorizaţie de construire şi certificat de urbanism. Rezultatul poate fi văzut aproape în toate zonele, blocurile arătând ca un fel de puzzle prost făcut, cărămiziu, muştar, roz, verde - cu toate nuanţele lui, alb. În plus, cărămizile originare se mai văd pe ici, pe colo, lăsând la vedere şi diferenţe de nivel, nu numai de culoare.
Chiar dacă Uniunea Europeană (UE) este dispusă să achite cea mai mare parte din bani pentru anveloparea blocurilor, locatarii întârzie să-şi dea acordul să se înscrie în proiect, lucrurile fiind în continuare îngreunate de lipsa de interes a oamenilor. În acest moment, potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Galaţi, Emanuela Turcu, administraţia locală este în faza de solicitare a finanţării din partea UE atât pentru o serie de proiecte realizate de vechea administraţie, cât şi pentru o serie de proiecte realizate de administraţia Stan, finanţarea europeană fiind de 60 de procente, iar contribuţia autorităţilor locale şi a proprietarilor de 40 la sută. Astfel, potrivit informaţiilor Primăriei, pentru proiectele vechi, pentru finanţarea cotă-parte, şi-au dat acordul Asociaţia 307, pentru blocul L, Asociaţiile 396, 381, pentru blocurile A7 şi A2, şi Asociaţia 257, pentru blocurile C11, C12 şi D8.
„Administraţia Marius Stan a venit şi ea în întâmpinarea asociaţiilor de la intrarea în oraş, dinspre Brăilei şi Tecuci. Am trimis invitaţii de asociere şi acord către 20 de asociaţii de proprietari. Din cele 20, au răspuns doar trei. Asociaţia 380, din Micro 18, şi-a dat acordul pentru pentru blocul G10, Asociaţia 518, din Micro 21, pentru blocurile Y5, Y6 şi Y7, iar Asociaţia 574 pentru blocul X4, din Micro 20. Noi am pornit formalităţile pentru cei care şi-au dat acordul. Se pare însă că nu doresc. Acum aşteptăm să accepte UE proiectele şi să ne acorde finanţarea”, a declarat Emanuela Turcu.
Trotuare stricate, ocupate de chioşcuri şi maşini
Lucrurile proaste decurg unele din altele în Galaţi. În oraşul de la Dunăre, sistematizată pare a fi... proasta organizare, urâtul şi stricăciunile. Odată ce nu există locuri de parcare, există trotuare ocupate de maşini, odată ce maşinile sunt urcate zi de zi pe trotuare, acestea aduc un plus de uzură zonelor pietonale, care şi aşa sunt distruse de timpul care a trecut peste ele.
Mai mult decât atât, în unele zone din Galaţi, chioşcurile ocupă întreg trotuarul, oamenii fiind obligaţi să se strecoare printre chioşcuri şi cârciumi, un exemplu în acest sens fiind Complexul Ancora.
Construcţii ridicate la marginea Falezei
Un alt lucru făcut sistematic la Galaţi este distrugerea Falezei. După ce Primăria a dat autorizaţii de construcţii pe versantul Falezei şi în buza acesteia, administraţia locală s-a gândit să închidă vederea spre Dunăre cu un nou ponton-restaurant. Taluzul falezei - şi aşa instabil - este acum îngreunat de construcţii grele, care favorizează cu brio alunecările de teren. Bonus, cârciumile din beton sau plutitoare au invadat la propriu Dunărea.
Deteriorarea artei monumentale de la A-uri
Cele opt mozaicuri amplasate pe faţadele blocurilor „A” din Ţiglina I au fost sparte, acoperite de tot felul de lucrări, pentru că Primăria municipiului Galaţi a dat autorizaţii de construcţie fără un dram de responsabilitate. Aşa cum, după Revoluţie, municipalitatea a dat autorizaţii pentru construcţia garajelor pe bandă rulantă, aşa au fost date autorizaţii şi pentru acoperirea artei monumentale şi pentru distrugerea Falezei. Astfel, Galaţiul s-a umplut de hidoşenii care acoperă şi distrug tot ceea ce a mai rămas frumos după comunism.
Simţ estetic monstruos
Din categoria imobilelor care atacă simţul estetic, avem două exemple care nu se încadrează de nicio culoare în infrastructura zonelor în care au fost construite. Una ar fi cea construită lângă Muzeul de Artă Vizuală, pe strada Traian, cealaltă se află pe strada Roşiori. Dacă prima nu va avea zile multe, din cauza planului primarului Stan de a lărgi strada Traian, a doua este în execuţie de ani buni, fără a fi finalizată nici acum. Încă se lucrează la ea, tot mai este adăugat câte un motiv arhitectural. Decorată cu tot felul de sculpturi, care ar trebui să-i ofere o arhitectură deosebită într-un oraş mort din vedere arhitectural, se potriveşte exact ca nuca în perete între blocuri. Pretenţia de eleganţă nu face decât să dea senzaţia de hidos şi să producă o ruptură şi mai mare în infrastructura zonei.
Săptămâna viitoare veţi putea citi ultimul episod din campania „Topul celor mai bune şi mai proaste lucruri întâmplate la Galaţi", respectiv o analiză despre evenimentul votat de cetăţeni ca fiind cel mai bun lucru întâmplat la Galaţi, modernizarea străzilor Frunzei şi Oţelarilor.
Citeşte şi:
"Cele mai proaste lucruri din Galaţi": Garajele dintre blocuri au transformat oraşul în sat
