Astăzi vă prezentăm următorul episod din campania „Top cele mai bune şi cele mai proaste lucruri realizate la Galaţi”, atenţia noastră îndreptându-se, de această dată, spre răul care a strâns 15 la sută dintre voturile celor 708 persoane care au participat la sondajul de opinie realizat de cotidianul „Viaţa liberă”, în luna februarie, respectiv construirea garajelor printre blocuri. În urma sondajului de opinie realizat pe site-ul nostru, apariţia garajelor s-a clasat pe locul doi în topul celor mai proaste lucruri întâmplate la Galaţi.
15 hectare de garaje
Procesul construirii garajelor, demarat la începutul anilor ’90, a făcut ca, în timp, aceste construcţii provizorii să acapareze fiecare locşor liber dintre blocuri şi fiecare zonă verde. Numărul garajelor a explodat, pur şi simplu, în perioada 1992 - 2000, când la cârma Primăriei era actualul senator PC, Eugen Durbacă, despre care "legendele urbane" spun că semna autorizaţii pentru construcţie şi pe capota maşinilor.
Cu toate acestea, ridicarea garajelor nu s-a oprit nici după anul 2000, când la Primărie a venit Dumitru Nicolae. Făceai cerere, strângeai actele, iar autorizaţiile se dădeau pe bandă rulantă, că doar fiecare are dreptul. În 2010, potrivit informărilor făcute de administraţia de atunci, numărul total de garaje deţinute de persoane fizice şi persoane juridice, pentru care s-au întocmit contracte de închiriere teren, în baza autorizaţiilor de construire emise, era de 6.942.
Doi ani mai târziu, Primăria declara 6.914 garaje autorizate, iar în martie 2014, tot via Primărie, primim o informare cum că sunt doar 6.771.
Însă, pe lângă garajele cu autorizaţie de construcţie, mai sunt şi cele pentru care nu există aşa ceva. Oricum, potrivit datelor din martie, în Galaţi, suprafaţa totală de teren pe care o ocupă acesta garaje este de 155.120 de metri pătaţi, adică peste 15 hectare. Unde mai pui că sunt anumite cartiere unde bateriile de garaje ocupă suprafeţe chiar şi de 11.000 de metri, cum ar fi Micro 19, în caz că mai exista vreo îndoială că aceste construcţii sufocă spaţiul urban.
Magazii, coafor, aprozar
Potrivit unor estimări provizorii, circa 20 la sută dintre garaje sunt deţinute de persoane care nu au în proprietate autoturisme, foarte multe dintre construcţii fiind folosite ca magazii, unde fiecare îşi depozitează vechiturile. Pe de altă parte, sunt şi cei care şi-au pus pe picioare şi firme în interiorul garajelor. "Viaţa liberă" chiar a realizat un reportaj orientat pe utilitatea nouă pe care proprietarii de garaje le-au dat-o acestora. Astfel, proprietarii garajelor de lângă Spitalul Judeţean au găsit de cuviinţă să îşi transforme locul de parcat maşina în coafor sau magazin agro-alimentar. În Mazepa, la fel, o serie de garaje au fost transformate în service auto sau cârciumi.
A început demolarea, dar a înţepenit
Cel puţin două ar fi motivele pentru care desfiinţarea garajelor ar trebui să fie floare la ureche. În primul rând pentru că încalcă autorizaţia de construire, autorizaţia fiind dată pentru construcţie provizorie, iar acestea sunt făcute din beton, unele dintre ele având şi beciuri, iar în al doilea rând pentru că unora dintre ele li s-a schimbat destinaţia.
Desfiinţarea garajelor şi înlocuirea acestora cu altceva era vizată încă din 2011, când, arhitectul şef de atunci, Teodora Voicilă, declara că acestea nu corespund cerinţelor actuale de confort, de viaţă urbană, ci ne plasează undeva în semirural. „Înlocuirea acestor garaje este o necesitate şi trebuie să se întâmple”, afirma, în 2011, arhitecta.
Cel care a început demolarea garajelor a fost Nicuşor Ciumacenco, pe vremea când era viceprimar. Astfel încât, potrivit declaraţiilor lui pe finalul mandatului, din 2008 până în 2012, au fost desfiinţate 20-30 de garaje, din cele construite fără autorizaţie. Tot fostul viceprimar declara că din 2008 nu s-au mai emis autorizaţii pentru construirea garajelor.
Desfiinţarea garajelor a continuat cu ceva mai multă forţă în mandatul lui Marius Stan, dar a înţepenit în problema proprietarilor de teren. În anul 2013, Primăria municipiului Galaţi a desfiinţat 15 garaje de pe domeniul public, conform planului de restructurare urbană, iar anul acesta a început o altă serie. Dacă bateriile de garaje din zona Micro 19 au fost puse la pământ, iar zona a fost curăţată şi gropile astupate, situaţia nu s-a repetat în cazul zonei Ancora. În Complexul Ancora, gălăţenii care au cumpărat locuinţe acolo au primit şi anexa, respectiv garajul şi terenul de sub el. Cu toate că primarul a încercat să ajungă la un compromis cu aceştia, astfel încât să renunţe la garaje, discuţiile nu au dus la niciun rezultat, aşa că acum urmează procedura de declarare a zonei pe care sunt garajele celor 20 de proprietari ca zonă de utilitate publică.
