Prin proiectul ISPA - deşeuri au fost construite la Galaţi şi două „puncte verzi”, respectiv puncte de depozitare ale deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, deşeuri periculoase, deşeuri electrice şi electronice, dar şi deşeuri de tip lemnos. Acestea există din 2012, dar, propriu-zis, funcţionează numai unul şi nu de la început, ci din septembrie 2013. Cele două puncte verzi sunt situate pe Centură, în cartierul Micro 13 B, singurul care funcţionează, şi pe strada Etna.
Mai mult plastic şi hârtie decât deşeuri electrice
În martie 2013, la punctul de pe Centură erau depozitate doar 50 kilograme DEEE (deşeuri electrice, electrocasnice şi electronice) şi trei metri cubi de deşeuri din demolări. Acum, după ce au mai trecut şapte luni, depozitul înregistrează 248 metri cubi de moloz, 790 kg de plastic, 1.900 kg de hârtie carton, 1.660 kg de sticlă, 1.100 kg de lemn, 400 kg de DEEE (deşeuri electrice, electrocasnice şi electronice). Astfel, în pofida faptului că existe puncte de colectare selectivă, speciale pentru hârtie, plastic şi sticlă, punctul verde înregistrează mai multe cantităţi din aceste sortimente de deşeuri decât cele pentru care a fost creat.
În total, din septembrie 2013 până la sfârşitul lunii octombrie, doar 338 de persoane fizice şi 14 persoane juridice au predat deşeuri la punctul de pe Centură, iar la cel de pe strada Etna nu a predat nimeni. Asta în condiţiile în care punctele verzi sunt destinate cetăţenilor şi nu firmelor sau companiilor, după cum ne-a declarat conducerea Ecosal.
Plata transportului descurajează cererile
În luna martie a acestui an, directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu, administratorul punctelor verzi, explica numărul mic de cereri şi rata redusă de ocupare a depozitului prin faptul că mulţi nu ştiau de existenţa acestora, dar şi prin faptul că lumea preferă să lase şifonierul sau molozul tot la ghena de gunoi, în loc să le aducă la punctele verzi, contra cost, în cazul cantităţilor mari. Între timp, unii au mai aflat, dar tot puţini sunt cei care se hotărăsc să închirieze o maşină pentru a duce deşeurile până acolo. Asta pentru că, din punctul lor de vedere, neajunsul major este că trebuie să plătească transportul din buzunar, acest serviciu nefiind asigurat gratuit de către Ecosal.
"Ca să duc un şifonier, îmi trebuie o maşină şi oameni care să îl care... Şi ajung să plătesc 100 de lei din buzunarul meu", comenta unul dintre cititori, pe site-ul ziarului "Viaţa liberă".
Întregul amplasament din Micro 13 B are o suprafaţă de 2.500 de metri pătraţi, în această suprafaţă fiind incluse toate auxiliarele, iar deşeurile sunt depozitate în containere, după cum urmează: trei containere de 18 metri cubi, cinci containere de 32 metri cubi, două containere tip presă de 18 metri cubi şi un container tip abroll (pentru DEEE).
Citeşte şi: ECOSAL face educaţie prin mesaje şi caricaturi: „Curăţenia depinde de noi toţi”
