* Sfatul primarilor mulţi şi nemulţumiţi * Discutăm, discutăm, dar pe ce? *
Anunţată încă de-acum o săptămână, întâlnirea de luni a primarilor din judeţ cu parlamentarii gălăţeni şi prefectul judeţului Galaţi, Claudiu Brânzan, nu a condus la nicio concluzie clară. Din contră, primarii şi-au plâns de milă unii altora, în perspectiva unei legi al cărei proiect nici măcar nu l-au văzut.
De altfel, lipsa oricărei hârtii care să prezinte – măcar aşa, la stadiul de proiect – principiile privind reducerile de personal, l-a făcut pe Alexandru Dinu, primarul comunei Folteşti, să protesteze vehement: „ar fi trebuit să citim întâi proiectul şi apoi să venim cu propuneri clare”.
Iniţiatorul şedinţei, şeful filialei locale Galaţi a Asociaţiei Comunelor din România, Ghiorghe Bute (foto 3 - primarul din Scânteieşti), s-a apărat şi a spus că nu are nici un proiect de acest gen, aşteptând o hârtie din partea parlamentarilor prezenţi la discuţii.
La rândul lor, parlamentarii s-au apărat şi au spus că …nu au citit proiectul, întrucât, în prezent, este la nivel de „discuţii” şi că, oricum, nici măcar nu a ajuns în Parlament.
Aşadar, niciuna din părţile implicate nu avea actul în dezbatere, explicând, că nu are acces la sursă. Asta, în condiţiile în care ministrul Administraţiei şi Internelor şi vicepremierul României este fix gălăţeanul Dan Nica…
Din lipsa banilor, se poate desfiinţa Poliţia Comunitară Galaţi!
Potrivit lui Ghiorghe Bute, principiile descentralizării locale s-au aplicat, până acum, indiferent de guvernare, doar în privinţa repartizării de atribuţiuni în plan local, nu şi a alocării de fonduri. Astfel s-a ajuns la situaţia în care, în prezent, la nivel naţional, sunt circa 1.000 de primării care nu mai au bani de funcţionare, din care 30 de primării sunt în judeţul Galaţi, a mai spus reprezentantul Asociaţiei Comunelor din România.
Situaţia a fost confirmată chiar de primarul municipiului Galaţi, Dumitru Nicolae, care a precizat că bugetul primăriei nu mai poate susţine financiar, pentru ultimele două luni ale acestui an, cheltuielile efectuate cu Poliţia Comunitară. În situaţia în care până atunci nu se va adopta legea privind înfiinţarea Poliţiei Locale, primarul municipiului Galaţi va propune Consiliului Local desfiinţarea Poliţiei Comunitare:
„De patru ani aşteptăm să apară Legea Poliţiei Locale, pentru a se stabili clar şi forma de finanţare şi atribuţiunile. Fără atribuţiuni, se duce poliţistul comunitar pe stradă şi cetăţeanul spune «lasă-mă domnule, în pace, unde scrie pe lege că poţi să mă amendezi?»”.
Potrivit şefului Poliţiei Comunitare, Cristian Gâscă, în prezent, aici lucrează 730 de salariaţi, din care jumătate sunt funcţionari publici şi jumătate personal contractual, iar salariul minim de încadrare este de 629 de lei. El a confirmat că Poliţia Comunitară întâmpină probleme legate de finanţare:
„De la începutul anului şi până acum sunt mai multe instituţii care au renunţat la paza cu poliţişti comunitari - Centrul Cultural, serviciul Fito-Sanitar, Consiliul Judeţean, Apă-Canal, Teatrul Muzical… Noi avem nişte tarife stabilite prin CL, iar alte firme private au tarife mai mici. Însă, trebuie ţinut cont şi de calitatea serviciilor”.
Totuşi, Cristian Gâscă spune că încasările din paza obiectivelor locale nu reprezintă decât 10-15 la sută din bugetul total al Poliţiei Comunitare, restul fiind fonduri de la bugetul local.
Galaţiul - a doua Craiovă?
„Primarul are dreptate şi îl înţeleg când spune că desfiinţează Poliţia Comunitară; iniţial, la înfiinţare, în 2005, se vorbea despre finanţare şi de la bugetul naţional, însă de patru ani nu primim subvenţii decât de la bugetul local”.
„Totuşi, trebuie înţeles că ordinea publică şi paza costă. Dacă vom dispărea şi noi, Poliţia Judeţeană nu va avea oameni, s-ar putea să ne transformăm într-o a doua Craiovă!”, avertizează şeful Poliţiei Comunitare, Cristian Gâscă.
Economie – record: 1000 de lei de primărie!
Ghiorghe Bute a mai abordat şi problema economiei realizate la nivelul fiecărei primării comunale, în situaţia în care se vor disponibiliza măcar doi angajaţi, cu un salariu minim pe economie de 600 de lei. În acest caz, susţine Ghiorghe Bute, economia la nivelul unei primării comunale ar fi de 1.000 de lei net.
Reprezentantul Asociaţiei Comunelor din România a catalogat ca fiind „aberant” să se reducă numărul angajaţilor din primării, în condiţiile în care numărul consilierilor locali rămâne acelaşi. Ghiorghe Bute a identificat şi sursele de unde s-ar putea face economii reale la bugetele locale: din indemnizaţiile consilierilor locali, ori prin reducerea salariaţilor, repartizaţi prin lege fiecărui parlamentar (trei, în cazul unui deputat şi cinci în cazul unui senator).
Au urmat apoi mai mulţi primari care şi-au prezentat nemulţumirile; diferenţele dintre legislaţia aplicată primarilor şi parlamentarilor – ambii sunt aleşi, însă în privinţa migraţiei politice sau a cheltuielilor de deplasare măsura cu care se cântăreşte este diferită (Daniel Ţuchel - Ţepu); diferenţele de salarizare dintre funcţionari comunali şi cei municipali, dar şi alocarea preferenţială a bugetelor (Victor Chiriloaie - Oancea) etc.
