La colţul străzii şi al vieţii, bătrânul om stă pe-o bordură şi aşteaptă. Aşteaptă şi tace. În faţă, la vârful picioarelor, are un cântar clasic. Din acela cu greutăţi din metal pe o riglă gradată. Alături, pe un carton tăiat strâmb, citesc zece cuvinte scrise cu mâna, cu creion chimic, tremurate, subliniate, cu litere iniţiale mari, să se vadă limpede, să se înţeleagă despre ce-i vorba în propoziţie: „Cântar Pentru Cântărit Oameni Cinci Zeci De Bani De P ...

!de dimineaţă până seara caut femei prin labirint femei cu coapse de aramă femei cu coapse de argint!   !şi nu găsesc nici o fărâmă una măcar aşa de leac de mic dejun măcar o babă chiar dac-ar fi baba novac!   !ziua şi noaptea fără milă caut cu patimă şi sârg femei cu sângele în clocot şi cu hap/sânii daţi în pârg!   !cu lumânarea cu lanterna cu micul lux de licurici poate găsesc una de cruce să facem sâc şi bambilici!   !sau măcar una desenată pe-un trist ...

"Scriitorul" din titlu, adică Şcoala gimnazială Nr. 11, locuieşte în Ţiglina III. Şi se ştie foarte limpede că toate şcolile sunt aproape când cu drag de cunoaştere te-ndrepţi spre sala de clasă, când ai în ghiozdan un „Abecedar istoric gălăţean” şi când îl ai lângă tine chiar pe prozatorul/dramaturgul Victor Cilincă, autorul acestui op unic pe meleagurile din partea de sud a Moldovei de nord, cel puţin. Din depărtare, clădirea şcolii inspiră/arată o măreţie ...

Este superbă femeia pe care am aşteptat-o ne/răbdător, ziua şi noaptea... şi am visat-o continuu, îmbrăcată frumos, ca o elevă din clasa a şaptea, cea mai bună la scriere şi la citire, cea mai harnică la mersul pe sus şi pe jos! Cred că era într-o recreaţie, după lecţia de limba şi literatura română, când i-am dat din gard o floare de liliac şi am vrut s-o sfărâm în braţe până în clasa următoare, însă m-a respins: stai în banca ta, cuvintele tale nu-mi plac! ...

În fiecare zi, fără merinde şi veşminte preţioase, merge la capătul celălalt. Stă exact pe marginea lui... şi priveşte în Sine. Nu poartă bijuterii scumpe, dar sunt distincte şi încărcate cu povara sentimentelor viitoare. Poară greieri în păr şi aminteşte frumuseţea clasică elină. Cu fruntea rezemată de genunchi, seamănă cu Crimhilda, făptura care l-a pus pe hunul Atilla în braţele morţii. Foarte rari pe aceste meleaguri, trecătorii o scrutează suspicioşi, unii ...

!la stânga, la dreapta, lăuntru şi-afară pământul se strâmbă, pământul se-ndoaie şi curge şi curge şi piere întruna... doamne, ce limpede... ce apă de ploaie! !se surpă, se sfarmă, se duce la vale cu tot cu nădejde, cu tot cu iubire... ce-adâncă-i tăcerea, ce naltă-i plecarea cu-această-ntâmplare-n neant şi psaltire! !şi ce-ntunecime-i în pântece pline cu bune şi rele, păgâne şi sfinte... doar fulgere brazde-n zigzaguri fecunde semnează zvâcnirea-napoi şi-nai ...

Aşa cred. Trebuie numaidecât. În toate şcolile din Galaţi. La nivel de gimnaziu, cel puţin. Fiindcă nu-i o carte oarecare. E un „Abecedar istoric gălăţean”. Scris de prozatorul Victor Cilincă. Documentat până la sânge, până la os. Şi frumos. Şi generos ilustrat. Cu multe fotografii de epocă. Şi cu informaţii pe care numai un împătimit iubitor al locului poate să le caute, să le afle şi să le aştearnă într-o carte. De ce „abecedar”? Fiindcă, mărturiseşte a ...

!acesta-i drumul... n-are îndărăt… nu te uita în urmă niciodată, mergi înainte, chiar dacă-i prăpăd, cu fruntea sus, cu inima curată! !acesta-i drumul minunat sau rău... mergi liniştit, nu ai nici o scăpare, eşti pedepsit... cată răspunsul tău la orice pas, la orice întrebare! !vezi ce nu vezi şi-auzi ce nu auzi numai încolo... nu există-ncoace... adună-te la demoni copţi şi cruzi, dar şi la îngeri de război şi pace! !fii calm când făcătorul dă în foc şi-n ...

Faceţi linişte în tranşee! Vă ordon, faceţi linişte în tranşee! - tună comandantul ciuruit de gloanţe rătăcite, obligat de cuvântul/ordinul altor şi altor mulţi distinşi comandanţi. Nu vă jucaţi cu duşmanii! Voi sunteţi duşmanii lor! - abia mai răsuflă acelaşi comandant în cădere liberă, sătul de frică, plictisit/scârbit de târcoalele corbilor diletanţi. Soldaţii se uită între ei, se uită fiecare în raniţa fiecăruia, să caute şi să-şi aducă-aminte ...

ce frumoasă erai ce frumoasă erai timpul meu luneca pe o gură de rai îţi spuneam poezii şi nimic altceva ce mai lună era ce mai lună era! uneori eram înger alteori eram drac şi ce fluier de os şi ce fluier de fag adunam licurici şi veneam repeziş pe înalt pe adânc pe furiş pe costiş să-i aştern unde stai uite-aşa şi aşa să visezi minunat şi încet nu cumva de atunci pân-acu au trecut ehehei în trecut şi ai lui şi ai tăi şi ai mei şi credeai că-s aşa şi aşa c ...