Necazurile fermierilor au ajuns până la vârful MADR

Necazurile fermierilor au ajuns până la vârful MADR
Evaluaţi acest articol
(8 voturi)

Săptămâna trecută am asistat la un tur de forță, odată cu vizita în județul Galați a ministrului Agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros. Însoțit de secretarul de stat gălățean din MADR, George Scarlat, oficialii guvernamentali au vizitat ferme și depozite legumicole din zona Bădălan, au avut întâlniri cu fermierii la Vânători și la Liești și au analizat starea deplorabilă a infrastructurii de îmbunătățiri funciare, mai exact a celei de irigații.

Securitatea alimentară a unei națiuni este vitală, iar modul în care statul se raportează la problemele fermierilor și dialogul cu aceștia sunt esențiale în găsirea soluțiilor pentru un sector al economiei greu încercat de criza economică provocată de pandemia de Covid-19 și de seceta pedologică extremă din județul nostru. 

În Bădălan, fermierul Petre Grigore, președintele filialei gălăţene a Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT), a atras atenția asupra faptului că ”legumicultura este cea mai oropsită ramură horticolă”, iar cei prezenți au ridicat problema necesității unor controale mai riguroase pentru importurile din state non-UE, exemplele date fiind cartofii din Egipt și ceapa din Rusia, care ar prezenta reziduuri neconforme ce nu se încadrează în standarde. Totodată, am remarcat ciudățenia impusă de unii retaileri care solicită din ce în ce mai des modificări ale ambalajelor, provocând costuri nejustificate în opinia fermierilor. Nu mai puțin importantă este și problema prețului curentului electric care se regăsește pe facturile achitate de cei care, efectiv, trudesc în agricultură.

Seceta dintre ape

Vizita de la stația de pompare SPA Dunăre ce aspiră apa din Dunăre prin intermediul a 12 conducte sifon cu diametrul de doi metri și apoi o redirecționează către terenurile arabile din Câmpia Covurlui a scos la iveală, dacă mai era nevoie, câteva adevăruri crude. Seceta face ravagii într-un județ înconjurat de Dunăre, Siret și Prut, conductele sunt într-o stare avansată de degradare, s-ar impune înlocuirea lor, eventual prin interior cu altele cu diametrul mai mic, dar există probleme legate de dreptul de proprietate asupra terenului unde este amplasată stația de pompare. Singura veste bună, dacă putem spune așa, este că, pe măsura 4.3, fermierii gălățeni se află pe locul doi, după vecinii brăileni, în ceea ce privește numărul proiectelor depuse pentru accesarea de fonduri europene pentru infrastructura secundară de irigații.

Dezbateri și priorități

Evident, cele mai intense dezbateri au fost ocazionate de cele două întâlniri cu fermierii. Oficialii guvernamentali au expus o serie de probleme și priorități ale ministerului dintre care am reținut anacronizarea învățământului agricol, acolo unde elevii sau studenții ar trebui să facă practică în ferme cu dotări la nivelul anului 2020 și nu în ateliere de nivelul anilor '80, motiv pentru care statul își dorește stimularea acelor agenți economici ce dezvoltă parteneriate cu învățământul dual. În spinoasa problemă a ”vânătorilor” de subvenții agricole, Uniunea Europeană a reacționat printr-o plafonare a nivelului acestora, astfel încât să rămână în agricultură doar cel care muncește. Ministrul Adrian Oros a precizat că România nu își dorește așa ceva, dar se impune o plată redistributivă către fermele medii ce trebuie consolidate. Alte aspecte aflate pe agenda MADR sunt înființarea Camerelor Agricole, modificarea inadvertențelor din legea mirosurilor, dar, mai ales, finanțarea structurilor asociative pentru valorificarea întregii producții și obținerea unui preț competitiv la desfacere. Altfel, secretarul de stat George Scarlat a atras atenția asupra faptului că, la această dată, în România există trei milioane de hectare cu sisteme de desecare și de drenaj în paragină, lucrările de combatere a eroziunii solului reprezentând și ele o prioritate, ca și instalarea de sisteme anti-grindină. Fermierul Gavrilă Tuchiluș, director al Agrimat Matca și investitor într-o fabrică nou-nouță de produse lactate la Sascut, în județul Bacău, s-a declarat nemulțumit de ritmul reabilitării sistemelor de irigații, dar a menționat și nevoia delimitării, la raft, a produselor naturale de celelalte, în vederea ameliorării modului de alimentație al românilor.

150 de milioane de euro, în noi scheme de sprijin pentru fermieri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștința fermierilor lansarea a trei noi scheme de sprijin în cadrul Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, respectiv în sectorul zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine și/sau caprine, dar și în sectorul vegetal, legume-fructe și cartofi.

Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară raportată la dimensiunea fermei și urmează să fie plătit până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.

Potențialii beneficiari sunt fermierii activi, conform definițiilor europene și naționale, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, și/sau fermieri din sectorul de legume-fructe și cartofi, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, care au depus cerere unică de plată în anul 2020 și respectă criteriile de eligibilitate.

Cererile de solicitare, însoțite de documentele generale și specifice, pot fi depuse la centrele județene/locale ale APIA, sau transmise prin fax, poștă sau format electronic (scanat prin e-mail), cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar pe fiecare pagină a documentului transmis și se depun la centrele județene/locale ale APIA începând cu data de 25 septembrie 2020, până la 23 octombrie. Alocarea financiară pentru această măsură este de 150 milioane de euro.

Viramente de peste zece milioane de lei

În doar zece zile, mai exact în perioada 15 – 25 septembrie 2020, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) a virat o sumă de peste zece milioane de lei pentru decontarea facturilor la lucrările realizate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) la obiectivele de investiții derulate de unitățile administrativ-teritoriale (UAT) din județul Galați.

Mai exact, plățile totale efectuate însumează în jur de 10,37 milioane lei pentru un număr de 18 UAT-uri. Din acest total, patru comune și UAT Județul Galați au primit decontări de peste un milion de lei fiecare pentru lucrările executate prin PNDL. Este vorba, în ordinea descrescătoare a viramentelor, de Cuca, Județul Galați, Frumușița, Cudalbi și Berești-Meria.

Totodată, MLPDA anunță că așezământul cultural din Nicorești va fi reabilitat, modernizat, extins și dotat prin subprogramul „așezăminte culturale” al Companiei Naționale de Investiții. Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului, în valoare de 4,03 milioane lei, au fost aprobați prin ordin de ministru.

Citit 3996 ori Ultima modificare Miercuri, 07 Octombrie 2020 10:32

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.