Cotul Pisicii, unul dintre puținele locuri de agrement pe care gălățenii le mai au încă la dispoziție, zace sufocat sub sute de kilograme de gunoaie. Mulți dintre petrecăreții veniți aici la picnic și la grătare au fost prea indiferenți pentru a mai lua cu ei, la plecare, resturile pe care le-au făcut peste zi. Rezultatul: sute de saci cu deșeuri în putrefacție, amestecate cu bidoane de plastic, cu sticle și cu doze de bere poluează mica porțiune împădurită care înconjoară plaja sălbatică de pe malul Dunării.
Cu toate că acum nu mai este o zonă amenajată, plaja de la Cotul Pisicii a fost, și în această vară, un magnet pentru numeroși gălățeni veniți să își petreacă în aer curat timpul liber. Doar că tocmai aerul curat a lipsit de aici, atmosfera fiind otrăvită de duhoarea emanată de sacii cu gunoi în descompunere. Locul, unul cu peisaje cât se poate de atrăgătoare, arată acum ca o groapă de gunoi în plină formare. Lângă majoritatea copacilor care împrejmuiesc porțiunea de plajă sunt aruncate resturi de alimente, pungi și bidoane de plastic, scutece și slipuri, precum și doze și sticle goale de bere.
În timpul săptămânii, plaja de la Cotul Pisicii este aproape pustie. Doar câțiva pescari, unii dintre ei cu mașinile parcate direct pe nisipul fin al plajei, își fac veacul pe aici. De vineri și până duminică seara, în schimb, liniștea locului este tulburată de zeci de gălățeni veniți să-și petreacă timpul în natură. Unii stau doar câteva ore, în timp ce alții își montează corturile în pădurea de pe malul fluviului. Când și unii și alții pleacă, în urma lor rămâne un adevărat prăpăd ecologic. Culmea, pe mulți dintre ei poluarea rezultată astfel nu-i împiedică să vină înapoi și săptămâna viitoare și să mănânce sau să se relaxeze printre gunoaie și manele. Astfel, petrecăreții indiferenți își aduc cu ei, la iarbă verde, obiceiurile care îi fac să arunce la voia întâmplării gunoaiele și prin oraș.
”Vin de ani de zile aici și mi se pare că de la vară la vară este din ce în ce mai rău. Din ce am observat, nu pescarii sunt cei care își lasă în pădure gunoaiele, ci petrecăreții de weekend. Atât timp cât omul nu este conștient că ceea ce face este greșit, nu putem schimba nimic. E o chestiune care s-ar putea obține prin educație, prin cei șapte ani de acasă. Dar ce să le ceri copiilor și tinerilor, când chiar părinții alături de care vin la grătar sunt cei care aruncă gunoaiele în natură”, este de părere Vali Antonov, un gălățean iubitor de natură pe care l-am întâlnit în apropierea digului de la Cotul Pisicii.
Arie protejată doar pe hârtie
Dincolo de faptul că este o zonă de agrement, Cotul Pisicii se află la granița sudică a uneia dintre zonele naturale protejate ale țării. Vorbim despre Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, rezervație considerată o poartă naturală de intrare în Delta Dunării. În mod paradoxal, tocmai acest statut pare să transforme Cotul Pisicii dintr-o arie protejată, doar pe hârtie, din câte se vede, într-o zonă vulnerabilă în fața indiferenței unora dintre gălățeni.
Pentru a afla ce autoritate ar trebui să se ocupe de ecologizarea zonei am fost nevoiți să folosim metoda excluderii. Am sunat mai întâi la Apele Române Prut - Bârlad, de unde ni s-a transmis un mesaj publicat de instituție, pe Facebook, pe 24 iulie a.c. Din text reiese că autoritățile locale sunt cele responsabile ”conform legislației în vigoare, de gestionarea deșeurilor din preajma cursurilor de apă!”. Tot legea spune că ”persoanele fizice pot fi sancționate de la 25.000 de lei la 30.000 de lei pentru depozitarea în albie sau pe malurile cursurilor de apă, pe baraje și diguri sau în zone de protecție ale acestora a materialelor de orice fel”. Chiar și aplicarea câtorva sancțiuni cu o asemenea valoare ar fi fost suficientă pentru a stopa fenomenul abandonării gunoaielor în pădurea de la Cotul Pisicii. Locul pare, însă, un sat fără câini, lăsat la bunul plac al iresponsabililor.
Responsabilitatea salubrizării, rătăcită într-un labirint
Am cerut puncte de vedere de la Primăria Galați și de la Consiliul Județean Galați, însă am fost informați că niciuneia dintre cele două instituții nu îi revine sarcina de a salubriza malul Dunării, în această zonă. Deoarece Cotul Pisicii nu se află în intravilanul municipiului Galați, nici Ecosal nu are atribuții în adunarea deșeurilor abandonate aici. Următoarea oprire telefonică a fost la Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați. Alexandru Șerban, directorul acestei companii naționale, ne-a explicat că APDM Galați nu răspunde de salubrizarea malului Dunării de la Cotul Pisicii. Totuși, ce se observă pe mal ar fi doar o parte a poluării rezultate din abandonarea în natură a gunoaielor. ”Și apa Dunării este foarte poluată, iar gunoiul adus de fluviu ajunge adesea la mal. Se aruncă multe deșeuri în apă”, a precizat Alexandru Șerban.
Cum salubrizarea unei zone neamenajate de agrement din județul Galați (poluate de gălățeni - n.red.) nu părea să intre în obligațiile niciuneia dintre instituțiile contactate de noi, ne-am îndreptat atenția către Direcția Silvică Galați. Aceasta este autoritatea care are în administrate o parte din terenurile de pe malul gălățean al Dunării, situate între dig și fluviu. Spunem ”o parte dintre terenuri”, deoarece anumite porțiuni de pădure de aici au proprietari privați. Prin urmare, tot Direcția Silvică Galați trebuie să strângă gunoaiele lăsate în urmă de gălățenii veniți la iarbă verde la Cotul Pisicii.
”Urmează să mergem la fața locului și să identificăm natura proprietății terenului respectiv. Oricum, tot noi vom aduna deșeurile, așa cum am mai făcut și în numeroase alte rânduri, nu doar în respectiva zonă. Dacă oamenii ar fi civilizați și nu ar lăsa în urma lor gunoiul pe care îl fac, întreg ecosistemul ar avea de câștigat”, a declarat, pe 24 septembrie, ing. Valentin Hahuie, directorul Direcției Silvice Galați.
O posibilă rezolvare
Între timp, până ce gălățenii vor înțelege, de bunăvoie sau prin amenzi, că pădurea nu este groapă de gunoi, o soluție pentru salubrizarea zonelor poluate vine tot prin implicarea societății civile. Voluntarii din câteva ONG-uri de profil sunt cei care fac curățenie, de ani de zile, în unele porțiuni din municipiul Galați sau din împrejurimile sale. Efortul lor nu este totuși de ajuns, fiind nevoie și de implicarea autorităților publice. ”În cazul în care există interes din partea voluntarilor pentru salubrizarea zonei de la Cotul Pisicii, noi putem pune la dispoziție o remorcă unde sacii cu deșeuri pot fi încărcați și duși la o groapă de gunoi amenajată”, a precizat Mirela Furtună, directoarea Ecosal Galați.
Scufundarea navei de pasageri ”Mogoșoaia”
Pe 10 septembrie 1989, într-o dimineață de duminică învăluită într-o ceață deasă, nava de pasageri ”Mogoșoaia” a fost lovită, pe Dunăre, de un convoi bulgăresc format dintr-un împingător și din șase barje. Tragedia s-a produs în apropierea locului numit Cotul Pisicii, la Mila 79.
Nici acum nu se știe cu certitudine câți oameni se aflau la bordul navei, dar este vehiculat numărul de 213 pasgeri, deși ambarcațiunea care se îndrepta de la Galați spre Grindu avea o capacitate de doar 160 de persoane. Doar 18 pasageri au putut fi salvați.
Convoiul bulgăresc avea o lungime totală de 191 de metri și o lățime de 37,5 metri. Pe barje se aflau aproape 10.000 de tone de minereu de fier care era transportat spre portul Ruse din Bulgaria. Impactul a fost atât de puternic încât nava românească de pasageri s-a scufundat înainte ca oamenii să fi avut măcar răgazul să încerce să se salveze. Potrivit rudelor, multe dintre victime știau să înoate foarte bine, deoarece crescuseră chiar pe malul Dunării, la Grindu.
Autoritățile comuniste au încercat să ascundă tragedia, dar presa occidentală a aflat despre eveniment și l-a relatat pe larg.
O lume invadată de plastic
O estimare făcută de National Geographic arată că 73 la sută din toate gunoaiele de pe plaje provin din material plastic. Aceste deșeuri includ bidoane, capace de sticle, ambalaje pentru alimente, pungi alimentare, filtre de țigară și recipiente din polistiren. Un bidon din plastic are nevoie de sute de ani pentru a se descompune. Mai mult, un studiu realizat de Universitatea din Queensland, Australia, bazat pe datele colectate de la sfârșitul anilor 1980, a constatat că țestoasele de mare înghit acum de două ori mai mult plastic decât în urmă cu 25 de ani.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite, ingestia de plastic ucide aproximativ un milion de păsări marine și 100.000 de animale marine în fiecare an. În plus, se crede că peste 90 la sută din toate păsările și peștii de pe glob au particule de plastic în stomac. Cercetătorii au găsit microparticule de plastic și în organismul uman, iar numărul lor nu este deloc mic. Încă nu se știe în ce mod ne poate afecta plasticul starea de sănătate, însă mai multe cercetări sunt în desfășurare, în prezent, în întreaga lume.
