Istoria ridicării monumentului lui Mihai Eminescu de la Galați

Istoria ridicării monumentului lui Mihai Eminescu de la Galați
Evaluaţi acest articol
(20 voturi)

Împlinirea a 20 de ani de la trecerea în eternitate a lui Mihai Eminescu, în anul 1909, a declanşat la Galaţi o serie de acţiuni pentru cinstirea memoriei Luceafărului poeziei româneşti, coordonate de un comitet în fruntea căruia se afla poetul şi publicistul Corneliu V. Botez, autor al mai multor articole şi studii despre viaţa şi opera poetului. Aceste manifestări aveau ca obiective organizarea unui festival comemorativ, tipărirea unui volum omagial, emiterea unei medalii şi strângerea fondurilor necesare înălţării unui monument.

Aşa cum atestă documentele aflate în Arhivele Statului din Galaţi, acest monument trebuia să fie lucrat de sculptorul Oscar Spaethe şi ar fi constat din bustul poetului, turnat în bronz, de două ori mărimea naturală, pe un soclu de piatră, având înălţimea de 5,50 m. Sculptorul Dimitrie Paciurea, care realizase "Gigantul" din Parcul "Carol" din Bucureşti, lucrare ce aducea o viziune cu totul nouă în arta de for public, încearcă şi el o compoziţie pentru monumentul lui Eminescu din Galaţi. În şedinţa din 24 ianuarie 1910, însă, comitetul pentru ridicarea monumentului a aprobat proiectul lui Frederic Storck, profesor la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, căruia îi încredinţează lucrarea la preţul de 12.500 de lei.

Pentru Frederic Storck, executarea bustului lui Eminescu era o mai veche preocupare. Încă din 1899, când se întorsese de la München, în mintea sa încolţise dorinţa de a întruchipa în marmură chipul spiritualizat al lui Eminescu. Fără vreo comandă specială, el le-a cerut poeţilor Ştefan Octavian Iosif şi Dimitrie Anghel fotografiile cele mai apropiate de adevăr ale poetului, hotărât să înceapă lucrarea pe cont propriu. Gălăţenii, prin iniţiativa lor, i-au venit în ajutor, înlesnindu-i realizarea unui vis artistic atât de drag. Storck se numără astfel printre cei dintâi artişti români care i-au sculptat figura genialului poet, căci, înaintea sa, doar Filip Marian realizase masca mortuară a lui Eminescu, la 17 iunie 1889, iar sculptorii Ion Georgescu şi Oscar Spaethe lucraseră busturi, pentru Botoşani, în 1890, respectiv, pentru Dumbrăveni, în 1902.

Statuia de la Galaţi este prima de acest fel înălţată în ţară. Despre felul cum a gândit Frederic Storck transpunerea în marmură a chipului lui Eminescu, aflăm din mărturiile sculptorului. Iată ce declara el, într-un interviu acordat în ziarul "Dimineaţa": "Nu mi-aş fi putut închipui niciodată pentru chipul celui mai mare poet-filozof al nostru un soclu banal, unele din acele socluri care nu spun nimic, nici minţii, nici sufletului. Mai potrivit cu geniul său poetic, eu l-am văzut pe Eminescu ieşind dintr-o stâncă, simbol al celei mai desăvârşite eternizări. Şi cum nu am voit să fie un simplu portret al lui Eminescu, l-am caracterizat în linii mari. Împreunând severul cu idealul, am înţeles ca în expresia vagă a privirii să pun mult mai mult din melancolia sufletului său, melancolie care răsare aşa de minunat din tot ce a scris poetul acesta mare şi ca minte, şi ca suflet. Sufletul i se citeşte în priviri, mintea în geniul care, ţinând în mână făclia de lumină, iese din blocul de marmură al stâncii, risipind în juru-i lumina operelor geniale, cu care Mihai Eminescu a îmbogăţit gândirea şi poezia românească".

Dezvelirea statuii a avut loc pe 16 octombrie 1911, în Parcul Municipal, care astăzi îi poartă numele, adunând în jurul său reprezentanţi din toate colţurile ţării. După oficierea serviciului religios și sfințirea statuii de către PS Nifon Niculescu, episcopul Dunării de Jos, au rostit cuvântări Corneliu Botez, președintele comitetului de inițiativă, T. I. Missir, ajutor de primar, C. C. Arion, ministrul instrucțiunii, Nicolae Iorga, Duiliu Zamfirescu, Dimitrie Anghel, I. Brătescu-Voinești ș.a. Subliniind că acest monument a fost ridicat la Galați fiindcă "Eminescu, ca personalitate românească, nu e un ce limitat, nici în spațiu, nici în timp, el este pretutindeni unde e român și icoana lui trebuie să existe oriunde sălășluiește suflarea românească", magistratul Corneliu Botez i s-a adresat primarului municipiului: "Vă rog a-l păstra și îngriji cu aceeași dragoste și pietate cu care gălățenii s-au învrednicit să-l înfăptuiască (...)" ("Gazeta Transilvaniei", 19 octombrie 1911).

După-amiază, în sala Teatrului "Papadopol" s-a desfășurat un festival omagial, prefațat de conferința lui C. Rădulescu - Motru,  "Ce este Eminescu pentru cultura rămână", urmată de un recital poetic şi prezentarea comediei într-un act "Lais" de Emile Augier, tradusă de Mihai Eminescu, în interpretarea unor actori de prestigiu din București, și un concert susținut de orchestra Regimentului 11 Siret din Galați. Secția locală a Ligii culturale a dat în seara aceleași zile un banchet prezidat de Nicolae Iorga. Cu acest prilej a apărut şi numărul unic al periodicului festiv "Omagiu lui Eminescu", în care sunt tipărite poeziile "Lui Eminescu" de Alexandru Vlahuţă, "Statuii lui Eminescu neridicată încă" de Mihai Codreanu, "Lui Eminescu" de Veronica Micle, "Lui Eminescu" de Traian Demetrescu şi articolul lui C. Z. Buzdugan "Amănunte inedite despre Eminescu". De asemenea a apărut unicul număr al foii comemorative "Mihai Eminescu", realizată în întregime de Emil Maur.

Actul comemorativ al dezvelirii monumentului, păstrat în două exemplare (unul la Arhivele Statului, altul la Biblioteca "V. A. Urechia"), atestă prezenţa scriitorilor Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Corneliu Moldovan, Alexandru Cazaban, Emil Gârleanu, Jean Bart, I. A. Bassarabescu, Al. Stamatiad, Natalia Negru, a actriţei Maria Filotti. Academia Română a fost reprezentată de Duiuliu Zamfirescu, iar manifestările au fost prezidate de C. C. Arion, ministrul cultelor şi al instrucţiunii publice. Din Bucovina a participat Aurel Ştefanelli, reprezentantul Junimii din Cernăuţi, iar teatrele din Bucureşti, Iaşi şi Craiova au fost reprezentate prin de directorii lor. Scriitorul Alexandru Vlahuţă nu a putut să participe la sărbătoarea gălăţenilor, dar într-o scrisoare, ca răspuns la invitaţie, scria: "N-am decât cuvinte de laudă pentru frumoasa dumneavoastră faptă şi dacă nu voi fi acolo în ziua când veţi dezveli chipul în marmură al lui Mihai Eminescu, aceasta nu înseamnă că sufletul meu nu sărbătoreşte împreună cu dumneavoastră şi cu aceeaşi evlavie pe cel mai nobil reprezentant al neamului românesc în faţa vremurilor viitoare".

Referindu-se la statuia lui Eminescu, pentru care Frederic Storck a folosit fotografia poetului din 1885, reprodusă excelent în fruntea albumului scos de gălăţeni în 1909 "Omgiu lui Eminescu", marele cărturar Nicolae Iorga scria în "Neamul românesc literar" din 23 octombrie 1911: "În loc de a da pe un domn cu jachetă sau chiar redingotă, având o figură asemănătoare vădit cu fotografia lui Eminescu, sculptorul a făcut să răsară dintr-o largă stâncă de marmură, însemnată de loviturile ciocanului, figura senină, blândă - nu visătoare, ci măreţ dominatoare a poetului în plină maturitate, în stăpânirea întreagă a geniului său. Un trup sprinten de femeie se desface din piatră făcând să fâlfâie flacăra unei torţe - semn desigur al poeziei vioaie ce se smulge pentru dânsul din asprimea vieţii înconjurătoare".

Monument de artă îndrăgit de gălăţeni, care de-a lungul anilor a fost mutat în mai multe locuri, după toanele autorităţilor (în părculeţul aflat cândva pe locul unde se află astăzi magazinul "Modern", în faţa Teatrului Dramatic, în Grădina Publică şi înapoi), mutilat de unii răufăcători şi restaurat în mai multe rânduri de artiştii plastici Gheorghe Terescenco, Alexandru Pamfil şi Gheorghe Andreescu, Eminescu iradiază din albul marmurei poezia cu cadenţe celeste a Luceafărului, fiind o mărturie vie a felului cum înaintașii noștri de la începutul secolului al XX-lea au simțit nevoia să cinstească memoria Marelui Poet.

Citit 2517 ori Ultima modificare Luni, 20 Ianuarie 2025 18:23

1 comentariu

  • postat de Eminescolog
    Duminică, 19 Ianuarie 2025 22:35
    84.117.46.***
    Mihai Eminescu a fost asasinat!
    0
    11

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro