Cât costă refacerea irigaţiilor în judeţul Galaţi

Cât costă refacerea irigaţiilor în judeţul Galaţi
Evaluaţi acest articol
(8 voturi)

Peste 7,5 milioane de euro ar intra în infrastructura principală, în primele faze de investiţie * Încă 20 de milioane de euro s-ar duce pe alimentarea cu apă de la Movileni a zonei Matca * Şi cu infrastructură reabilitată, irigaţiile tot vor fi prea scumpe pentru mulţi fermieri

De ani de zile, fermierii gălăţeni se plâng că nu-şi pot uda câmpurile, fie pentru că infrastructura principală de irigaţii e părăginită, fie pentru că preţul udării e prea mare, iar banii nu şi-i recuperează din sporul de producţie. Prin votul de săptămâna trecută al parlamentarilor - prin care s-a decis acordarea unui miliard de euro pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii - au şi fermierii gălăţeni o nouă şansă să-şi vadă problemele rezolvate. În 2016, din miliardul votat se vor aloca 145 de milioane de euro pentru infrastructura principală, adică în aducţiunile de apă. Să vedem ce sume vor ajunge la Galaţi, pentru proiectele deja depuse de privaţi şi de stat.

Momentan, suntem la pământ

Acum, sistemul gălăţean de irigaţii este folositor pentru prea puţini fermieri. Judeţul nostru are 351.000 hectare de teren agricol, din care doar vreo 15.000 se irigă efectiv. Mai exact, udă o parte dintre fermierii din Lunca Prutului şi din Lunca Siretului. Suprafaţa pe care s-ar putea uda - chiar şi după ce s-a furat ca-n codru din ţeava de apă - e mai mare, ajungând până la peste 55.000 de hectare. Totuşi, cine n-are apa aproape sau cine se află pe trepte superioare de udare nu-şi poate permite să plătească energia necesară pentru a-şi pompa apa până pe câmp. Fermierii gălăţeni înscrişi în federaţii şi organizaţii de utilizatori de apă pentru irigaţii (FOUAI-uri sau OUAI-uri) au tot accesat bani pentru a-şi reface infrastructura de irigat din ferme. Vorbim aici însă despre ceea ce se numeşte infrastructură secundară de irigaţii, pentru reabilitarea căreia se pot atrage fonduri europene nerambursabile. Pentru reabilitarea infrastructurii principale, însă, nu se pot absorbi fonduri europene. Aceste investiţii cad în grija statului, care până acum n-a prea investit, cel puţin în zona Galaţiului.

Nevoile sistemului principal de irigaţii din judeţ

Directorul adjunct al Agenţiei Naţional pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Galaţi, ing. Gheorghe Lefter, ne-a dat detalii despre lucrările care ar trebui făcute în ceea ce priveşte infrastructura principală de irigaţii din Galaţi, dar şi despre costurile pe care le-ar implica aceste lucrări. "Înainte de toate, ar trebui să reabilităm SPA Dunăre, care deserveşte o suprafaţă de 91.000 de hectare. Acolo ar trebuie înlocuite cele şase agregate de pompare cu unele mai puţin energofage. De asemenea, ar trebui înlocuite conductele de aspiraţie cu care tragem apa din Dunăre. Acestea sunt metalice şi suferă de pe urma unui grad ridicat de coroziune. Instalaţiile electrice, la fel, ar trebui, reabilitate. Apa ar trebui măsurată cu debitmetre, tehnologie a cărei implementare o cer şi cei de la Apele Române. Să spunem că toate acestea s-ar putea realiza, la SPA Dunăre, cu circa trei milioane de euro", a precizat ing. Gheorghe Lefter.

Aceasta nu este însă singura nevoie a infrastructurii principale de irigaţii din judeţ. "Un alt obiectiv major este reabilitarea SRP 1 Vânători. La momentul actual - chiar dacă este încă în administrarea noastră - SRP 1 este predată către FOUAI Câmpia Covurluiului. Dumnealor deja au întocmit un proiect în valoare de 1,5 milioane de euro pentru reabilitare. Asta a fost suma maximă pentru care li s-a permis să depună proiectul în cadrul căruia se vor înlocui agregatele de pompare. De asemenea, FOUAI Câmpia Covurluiului a întocmit un proiect de reabilitare a unui fir la sifonul Mălina, care transportă apa din zona Vânători spre Mihail Kogălniceanu, unind CMT (Canalul Magistral Terasă) cu Vânători. Firul acesta are un diametru de peste 3.000 de milimetri şi o lungime de trei kilometri. Este în funcţiune de prin 1985 şi s-a corodat. Sunt pierderi mari de apă, iar în cadrul acestui proiect se fac realiza o torcretare cu beton la interior, ceea ce îi va prelungi destul de mult durata de utilizare. Tot FOUAI Câmpia Covurluiului mai are un proiect prin care, cu 1,5 milioane de euro, trebuie realizată consolidarea unui fir al sifonului de Lozova şi, pe măsura 1.2.5, au accesat un milion de euro - maximul acordat - pentru reabilitarea unui fir la sifonul Suhurlui", a spus ing. Gheorghe Lefter.

După ce se va putea reabilita şi sifonul Valea Gerului, cu diametrul de 1.900 de mm, care duce apa spre zona Griviţa - Costache Negri, specialistul citat este de părere că punctele nevralgice ale sistemului principal de irigaţii vor fi fost rezolvate. "Ar mai fi de refăcut pereţii de beton pe canale, spre exemplu, dar astea sunt chestiuni mai simple şi s-ar putea rezolva mai uşor", a declarat ing. Gheorghe Lefter.

În total, ar fi deci nevoie de 7,5 milioane de euro pentru a aduce infrastructura principală aproape de un stadiu decent de utilizare.

Va primi Matca apă de la Movileni?

În acestă vara, SC Agrimat Matca SA, manageriată de ing. Gavrilă Tuchiluş, a adus apă din Dunăre, pompată la mare înălţime, pentru a-şi putea iriga culturile pe timp de secetă. Pe alocuri, de-a lungul aducţiunii, apa a înaintat şi cu câţiva metri pe oră. Costurile au fost împovărătoare. Şi tot mari vor rămâne şi dacă infrastructura s-ar moderniza, din cauza treptei superioare de pompare pe care se află localitatea. Soluţia pentru ca întregul bazin legumicol Tecuci să poată uda în voie este, la acest moment, doar pe hârtie: alimentarea zonei cu apă din bazinul hidrocentralei de la Movileni. "Eu cred că acest proiect, al alimentării zonei Matca cu apă de la Movileni, se va realiza, mai devreme sau mai târziu. Sperăm noi că mai devreme. Nota de fundamentare pentru acest proiect a ajuns la minister, pentru aprobare. Această notă de fundamentare a fost promovată de ANIF Galaţi, după care şi-a urmat cursul. A fost avizată de ANIF la Bucureşti şi la minister, iar acum urmează să se întocmească documentaţia pentru avizarea lucrărilor de intervenţie, memoriu tehnic şi aşa mai departe. Sunt paşii pe care îi urmează orice lucrare. Sunt lucrări care ar trebui realizate cu bani de la stat. La ultima evaluare, costurile se ridicau la 90 de milioane de lei, cu tot cu staţia de bază, staţia de repompare, aducţiunea (conductă de 2.000 mm în diametru, pe o lungime de 11 kilometri) de la Movileni până la staţia 49, unde se face repomparea…. Tot. E o suprafaţă întinsă acolo, e bazin legumicol, aşa că n-ar fi un cost tocmai mare al investiţiei. Ar fi păcat să nu se realizeze aşa o lucrare”, a explicat ing. Gheorghe Lefter.

Fără sprijin pentru energie, tot n-o să ude toată lumea

Chiar şi cu întreaga infrastructură principală finalizată şi predată, tot nu le-ar fi la îndemână să ude tutror fermierilor gălăţeni care au nevoie de apă. Motivul: sistemul de irigaţii din zona noastră a fost creat într-o perioadă în care statul socialist avea bani. Drept pentru care, s-a ajuns la concluzia că merită să pompezi apa la 90 de metri înălţime şi să urci chiar şi până pe a cincea treaptă de pompare. Era rentabil atunci. Era rentabil şi în perioada în care statul subvenţiona irigaţiile. Spre exemplu, în bazele de date ale ANIF este consemnat faptul că în 2009 - ultimul an în care s-au acordat subvenţii pentru irigaţii - suprafaţa contractată pentru irigaţii era de 91.417 hectare de teren, iar cea irigată, efectiv, se ridica, însumând toate udările, la 83.998 hectare. În anul următor, odată cu eliminarea subvenţiei, suprafaţa contractată pentru irigaţii a scăzut la mai puţin de jumătate (la 40.948 hectare), iar cea irigată efectiv a scăzut de mai mult de opt ori (la 10.665 hectare).

Problema se înregistrează, în special, în zonele aflate pe treptele III, IV, V şi VI de pompare, adică la peste o sută de metri înălţime. Astfel de zone se găsesc în Cudalbi, Matca, Cuca, Rediu, Frumuşiţa, Scânteieşti, Folteşti, Pechea, Tuluceşti şi Măstăcani. Şi chiar dacă toată infrastructura va fi refăcută, fermierilor din zonele mai înalte le va fi greu să ude fără sprijin financiar.

Citit 4186 ori Ultima modificare Miercuri, 21 Octombrie 2015 00:50

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.