Evaluaţi acest articol
(13 voturi)
7 comentarii

Gălăţenii care şi-au vândut pământul străinilor îl lucrează acum... în arendă

Preţul creşte, iar ţăranul nu-şi mai permite să cumpere

Nimeni n-ar putea spune acum, precis, cât din pământul românesc au cumpărat deja străinii 

Teama că vom ajunge sclavi pe moşia unor oameni de afaceri bogaţi, veniţi din străinătate ca să ne cumpere pământurile fertile şi să ne pună la muncă, în folosul lor, a apărut acum vreo trei ani. S-a şi acutizat după ce, de la 1 ianuarie 2014, legea românească le-a permis tuturor cetăţenilor europeni şi tuturor societăţilor din Uniunea Europeană şi din spaţiul economic european să cumpere oricât teren agricol doresc în ţara noastră. Ce-i drept, ne-a impus Uniunea Europeană să procedăm aşa, dar nici noi nu ne-am prea opus, atunci când a fost cazul să o facem. Se pare că, cine s-a temut atunci de străini şi de puterea lor de cumpărare a avut dreptate să o facă. La acest moment, instituţiile româneşti fie nu au, fie nu vor să dea publicităţii date exacte referitoare la suprafeţele de teren agricol pe care cetăţenii străini şi societăţile lor le deţin în România, respectiv în judeţul nostru.
Totuşi, vă spunem că e vorba, în Galaţi, de cel puţin câteva mii de hectare de teren pe care străinii au acte, într-o formă sau alta. Unii le arendează românilor. Alţii le cultivă. Dar sunt şi străini care fac speculă cu pământurile noastre (de fapt, ale lor, de acum!) şi care cresc preţul terenului arabil, în defavoarea ţăranului care ar vrea să cumpere.

Nici 300 de hectare vândute, din datele Direcţiei Agricole

În bazele de date ale Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, figurează vândută către cetăţeni străini o suprafaţă de circa 272 de hectare de teren agricol. N-ar fi mare lucru, în condiţiile în care avem, în judeţ, o suprafaţă arabilă de 288.824 hectare şi una agricolă, totală, de 351.035 hectare. Dar cele 272 de hectare amintite de DADR Galaţi sunt doar cele vândute, conform prevederilor legii 17/2004, în baza dreptului de preempţiune (întâietate la cumpărare – n.r.) pentru cetăţenii care lucrau deja pământul (arendaşi) şi cei care aveau deja, în proprietate, un teren care se învecina cu cel pe care voiau să îl cumpere. Putem concluziona, în baza acestor date, că unii dintre agricultorii străini cu afaceri în Galaţi au vrut să şi cumpere mici tarlale din suprafeţele pe care le lucrau în arendă. În rest, DADR nu deţine date despre ce se vinde şi ce se cumpără pe piaţa liberă. Or, suprafeţele mari de teren tocmai acolo s-au tranzacţionat şi încă se mai tranzacţionează.

Autoritatea de Cadastru susţine că nu are date

Dacă DADR Galaţi monitorizează doar parte dintre tranzacţiile cu teren arabil, Autoritatea Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) are în baza de date intabulările tuturor terenurilor vândute în ţara noastră. Deci, şi pe cele ale suprafeţelor cumpărate de străini. Totuşi, susţine ANCPI în răspunsul dat solicitării "Vieţii libere" (formulată în baza liberului acces la informaţiile de interes public), datele cu privire la cetăţenia cumpărătorilor de teren nu există. Cum aşa?
„ANCPI nu deţine rapoarte structurate pe criteriile solicitate, respectiv cetăţeni români/cetăţeni străini, Potrivit dispoziţiilor art. 23 pct. B lit. a) coroborat cu dispoziţiile art. 29 lit. b) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cartea funciară se înscrie numele proprietarului şi se menţionează codul numeric personal, codul unic de înregistrare sau, după caz, numărul de identificare fiscală, fără a fi obligatorie menţionarea cetăţeniei proprietarului tabular. Totodată, precizăm că, în situaţia în care se intabulează dreptul de proprietate în favoarea unei persoane juridice, nu se menţionează în cartea funciară numele asociaţiilor sau acţionarilor acesteia, întrucât acest aspect nu face obiectul înscrierii în cartea funciară”, informează ANCPI.

Primarii spun adevărul: s-au vândut mii de hectare

Din datele noastre, străinii erau interesaţi de pământurile din zona Târgu Bujor, Fârţăneşti, dar şi de zona Pechea. Aşa că i-am întrebat şi pe primarii comunelor respective cum stau, de fapt, lucrurile.
„A fost, înainte de mandatul meu, acea perioadă când începuse febra vânzării terenurilor. Şi au vândut mult şi oamenii din Pechea. Sunt suprafeţe mari, de câteva sute de hectare, pe care le-a cumpărat o societate. Sigur, n-au luat tot odată, ci pe bucăţi. Acum, străinul câştigă, arendând terenul românului. Să spunem că, la momentul acesta nu se mai prea cumpără. Dar nici nu mai e cine ştie ce de vândut”, spune primarul comunei Pechea, Mihăiţă Măncilă.
Nici la Fârţăneşti lucrurile nu stau altfel.
„S-au cumpărat, domnule, undeva prin 2007, suprafeţe mai mari de teren. Nu vorbim doar de câteva zeci de hectare, acolo. Era vorba despre un fond de pensii american atunci, dar vă daţi seama că n-au venit aici, în comună, americani, ci tot românii care-i reprezentau. Au fost atâţia veniţi să cumpere, că e şi greu acum să spui, pe loc, cine a luat şi cui a vândut”, spune primarul comunei Fârţăneşti, Adrian Filote.
Şi în oraşul Târgu Bujor sunt străini care au terenuri. Dar nu în nume propriu. „Vă pot spune clar că persoane fizice doar cu cetăţenie străină care să deţină terenuri pe raza oraşului Târgu Bujor nu sunt. Dar sunt societăţi care au terenuri – câteva sute de hectare - şi care ar putea avea acţionari străini. Dacă au sau nu, într-adevăr, n-aş putea să vă spun eu, din cauză că societatea nu vine să-şi declare la primărie acţionariatul”, spune primarul oraşului Târgu Bujor, Laurenţiu Gîdei.
Sunt câteva sute de hectare vândute în fiecare dintre cele trei comune, deci. Şi vorbim doar despre trei comune dintr-un total de 61!

Ce fac străinii cu pământul nostru

Sunt şi străini care cumpără pământ, în Galaţi, cu intenţia de a face agricultură. De ei nu se teme nimeni, pentru că - în majoritatea cazurilor - îşi fac bine treaba, creează locuri de muncă şi plătesc impozite la stat. Potrivit Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), şapte au fost societăţile agricole administrate de cetăţeni străini care au solicitat subvenţie în cea mai recentă campanie de depunere de dosare. Este vorba despre: SC ADL Business SRL (administrată de Ozturk Adil Bora, cu 112 hectare în lucru), Italagro 2005 SRL (administrată de Claudio Scaravaglio, cu 1.351 hectare în lucru), SC Maras SRL (administrată de Steele John McWilliam, cu 10 hectare în lucru), SC Memoezio SRL (administrată de Sfăt Vasile, cu 376 hectare), Nature Best Agro SRL (administrată de Nayed Nabil, cu 99,48 hectare în lucru), SC Palladium SRL (administrată de Moritz Possamai, cu 424 hectare în lucru) şi SC Tretter SRL (administrată de Michel Binchet Olivier, cu 1.321 hectare în lucru).
Se poate vedea, deci, că se lucrează aproape 3.700 de hectare, fără a mai pune la socoteală suprafaţă de peste 4.000 de hectare cultivate de SC Agrogal SA, care îl are ca acţionar pe italianul Giovani Glandi. Carevasăzică, străinii care au venit în România cu gândul să facă agricultură nu s-au grăbit să îşi blocheze toţi banii cumpărând pământ.
Mai sunt însă şi străinii care cumpără în Galaţi doar ca să arendeze terenul fermierilor români. Apoi, sunt cei care doar fac tranzacţii imobiliare, cumpărând mai ieftin şi dând apoi mai scump. Or, aceştia sunt oamenii care cresc preţul terenului, în defavoarea fermierului român, care n-are 4.000-5.000 de euro de dat pe hectar. Iar străinul are.

„Trebuie să ne oprim. Există posibilitatea intrării în criză”

Directorul Camerei Agricole a Judeţului Galaţi (CAJ), ing.Maricel Floricel Dima spune că statul trebuie să găsească o modalitate de a nu le mai permite străinilor să cumpere cât teren vor. „Nu-i cazul acum să fim alarmişti, dar există pericole. Deja a crescut preţul şi, de unde numai în luncă se vindea hectarul de teren cu 5.000 de euro, acum sunt zone din judeţ în care se cere preţul acesta şi pentru pământul de pe terasă. Şi nu e în regulă, din cauză că fermierul român n-are de unde da atâţia bani. În plus, cel puţin teoretic, există posibilitatea unei crize alimentare. Este adevărat că străinul care cumpără pământ nu poate să şi-l ia în spate şi să plece cu el. Dar producţia ar putea-o exporta, dacă ar vrea. Este o posibilitate teoretică, dar ea există, aşa că statul trebuie să găsească o modalitate să se apere de asemenea pericole. Presupunând, iarăşi, teoretic vorbind, că străinii cumpără şi cultivă suprafeţe mari de teren şi apoi aleg să îşi exporte producţia, unde ajungem?”, se întreabă ing. Maricel Dima.

Legea de vânzare s-ar putea schimba

Recent, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a consultat DADR-urile din teritoriu, pentru a afla cum ar trebui schimbată legea 17/2014 şi cum să se procedeze de acum înainte, cu vânzarea pământului arabil către străini. Un principiu propus de liberali, pentru echilibrarea situaţiei, este cel al reciprocităţii: să cumpere teren în ţara noastră doar străinul a cărui ţară îi vinde pământ românului. Asta, dacă ar avea fermierul nostru bani de cumpărat teren în Franţa, Olanda sau Austria. Faptul că se pregătesc schimbări legislative nu e rău. Să sperăm doar că ele vor veni la timp şi că vor fi de folos românului.

Citit 8856 ori Ultima modificare Joi, 14 Aprilie 2016 17:40

7 comentarii

  • postat de macovei Vineri, 15 Aprilie 2016 19:44 89.137.227.*** Link la comentariu
    1
    1

    Tradatori de neam si tara! Ati vandut tara cu totul la straini si suntemsclavi la noi in tara pe pamanturile noastre! De ce au mai murit milioane de oameni care s-au luptat pentru pamantul Romaniei?

    Raportează
  • postat de Ioan Vineri, 15 Aprilie 2016 15:23 5.13.162.*** Link la comentariu
    2
    2

    Bine zis IC, aș mai adăuga faptul că acești mafioti de partid chiar au pus piedică înstrăinării terenurilor agricole între cetățenii români. De doi ani încerc sa- mi cedez dreptul de proprietate asupra unui teren agricol din județul Galați și nu reușesc. Dezordine cumplită, titluri de proprietate suprapuse, terenuri în titlu dar ocupate fără drept de primăriile locale dar impozitate în neștire de aceleași primarii. Pentru noi vârstnicii nu mai rămâne decât speranța chemării divine pentru a scăpa de politrucii din primarii. Mă întreb, primarii sau cadastristii care nu știu adevărații proprietari ai terenurilor agricole, stiu ca dintr-o zi ar putea fi întrebați si de către un specialist în a întreba?

    Raportează
  • postat de PATRIOTUL Vineri, 15 Aprilie 2016 14:33 81.12.149.*** Link la comentariu
    1
    9

    Pamântul ţării noastre trebuia vândut cu multe condiţii impuse acelor străini. De exemplu: suprafaţa să fie limitată, preţul să se incadreze în anumite limite, folosirea pământului să fie stabilită clar, condiţia folosirii forţei de muncă (a creării de locuri de muncă), interzicerea schimbării destinaţiei terenului, etc.
    Acei politicieni care ne-au vândut ţara trebuie într-adevăr traşi la răspundere! Tot ei ne-au vândut şi industria ţării!

    Raportează
  • postat de Tirpitz Vineri, 15 Aprilie 2016 08:51 188.26.169.*** Link la comentariu
    2
    19

    Sa se vinda tot, pentru ca statul nu este in stare sa faca nimic pentru fermierul roman sau pentru taranul roman. Ce pretentii sa ai de la niste puscariabili care au tot jecmanit tara asta...Cum e posibil ca, in fiecare zi sa auzi de politicieni, de oameni de "afaceri", de nu stiu care primar ca este arestat, anchetat, condamnat, etc. Si dupa toate aste se vor organiza alegeri...ce sa alegi, alti evazionisti, alti incompetenti, alti hoti??

    Raportează
  • postat de Stefan Vineri, 15 Aprilie 2016 08:32 62.121.74.*** Link la comentariu
    15
    6

    Un articol de toata isprava.....prost informat si bazat pe subiectivismul unui reporter, crescut in spiritul etern, "Nu ne vindem tara!", felicitari domnule reporter va doresc sa candideze Iliescu din nou sa aveti si dumneavoastra cu cine vota.Ce e rau in a vinde teren dat inapoi taranilor romani?, doritori de mosie, dar cand l-au primit au vazut singuri ca intr-o societate moderna nu mai faci productie cu sapa si secera, evolutia i-a facut pe oameni sa vanda, mai bine plin de buruieni si sa nu produca nimic, decat sa-l vindem cuiva care poate face acel teren sa rodeasca?
    Si este Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara nu Autoritatea ca pe vremuri...

    Raportează
  • postat de IC Vineri, 15 Aprilie 2016 08:16 5.13.136.*** Link la comentariu
    3
    3

    Rectificare la postarea anterioara , in loc de :"..statul o o sa o faca " se va citi " statul nu o sa o faca " .

    Raportează
  • postat de IC Vineri, 15 Aprilie 2016 08:12 5.13.136.*** Link la comentariu
    4
    20

    Da ,se vinde terenul agricol in judetul Galati si eu am vandut aproape 8 ha si am sa mai vand , nu pot sa-l lucrez iar ca sa gasesc oameni dispusi sa munceasca contra plata +masa++ ,nu gasesc ( rod cu fundul scaunele la baruri sau santurile soselelor , ii mai dulce ajutorul social ) . De opus vanzarii catre staini ,statul o o sa o poata face , poate insa sa se transforme in investitor ,eventual prin camerele agricole si sa achizitioneze teren de la actualii propietari ,la pretul just al pietei ( eventual utilizand si bani de la taierea ajutoarelor la trantori ) sa-l comaseze in 20-50 ha si sa-l ofere tinerilor in cadrul programelor de ajutorare a tinerilor care vor sa se stabileasca la sate,la pachet cu alte avantaje . Cu suprafete de 0,5;1,0 ....10,0 ha si cu "agricultori " de +70 de ani ( varsta majoritatii propietarilor actuali ) nu se va face niciodata agricultura performanta .

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.