Sute de peisaje naturale cum nu găseşti nicăieri în lume, monumente istorice unice, lăcaşuri spirituale, muzee de o raritate nemaipomenită, tradiţii care te fac să spui cu mândrie că eşti român. Nimic nu se compară cu nenumăratele comori de patrimoniu de pe tărâmul ce se întinde de la Carpaţii răsăriteni până la Nistru, exact ca pe timpul celui mai longeviv domnitor al Moldovei, Ştefan cel Mare. De-a lungul secolelor, pe urmele domnitorului au fost construite monumente istorice unice.
"Viaţa liberă" vă invită într-o călătorie prin trecutul plin de faimă al Principatului Moldovei, traseu în care regăsim astăzi destinaţii turistice ce merită vizitate cel puţin o dată în viaţă.
Cetatea Neamţ, "inima avuţiei" marilor domni
Localizată pe stânca Timuş de pe Culmii Pleşului, în apropierea oraşului Târgu Neamţ, Cetatea Neamţ făcea parte din sistemul de fortificaţii din Moldova. Obiectivul a fost construit la sfârşitul secolului al XIV-lea de Petru I şi fortificat de Ştefan cel Mare. Deşi a fost restaurată în perioada 2007-2009, cetatea mai păstrează şi astăzi amprenta bătăliilor la care a fost martoră. Turiştii pot vizita 21 de încăperi, care redau atmosfera din vremurile trecute. Printre acestea se numără sala de sfat şi judecată, sala armelor, închisoarea, monetăria, dormitoarele, camera de provizii, sala de mese şi paraclisul. Programul de vizitare a cetăţii este de marţi până duminică, între orele 10,00-18,00, în lunile aprilie - septembrie, şi de marţi până duminică, între orele 9,00-17,00, în lunile octombrie - martie. De la Galaţi la Târgu Neamţ sunt 290 de kilometri. Costul drumului dus-întors, cu maşina personală, ar fi în jur de 220 de lei. Nu există transport public direct de la Galaţi la Târgu Neamţ, însă gălăţenii au la dispoziţie microbuze, autocare şi trenuri până la Piatra Neamţ, de unde se poate lua cu uşurinţă un mijloc de transport către obiectivul turistic, distanţa între cele două oraşe fiind de 45 de kilometri. Preţul unui bilet cu microbuzul sau cu autocarul, de la Galaţi până la Piatra Neamţ variază între 45 şi 50 de lei, iar cu trenul între 44 şi 93 de lei.
Palatul Domnului Unirii
Construit în stilul neogotic şi inspirat de romantismul german, Palatul Cuza de la Ruginoasa, judeţul Iaşi, este muzeu memorial dedicat Domnului Unirii. Iniţial, palatul a aparţinut familiei Sturdza. În anul 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a cumpărat la licitaţie moşia Ruginoasa, intenţionând să o transforme în reşedinţă de vară. De renovarea palatului s-a ocupat Doamna Elena Cuza. Scara centrală a fost construită din marmură, pereţii au fost tapetaţi cu mătase de la Paris, au fost construite şemineuri şi s-au adus policandre scumpe. Palatul a fost grav avariat în cel de-Al Doilea Război Mondial şi tocmai în anul 1982 s-a inaugurat oficial Muzeul Memorial „Al. I. Cuza”. Astăzi, parterul palatului conţine exponate care reconstituie viaţa domnitorului. Au fost aduse cărţi şi mobilier de epocă, tacâmuri de argint. În cabinetul de lucru s-au adus câteva din piesele de mobilier din lemn de stejar, pe care Elena Cuza le-a comandat de la o renumită firmă franceză. Totodată, s-au reconstituit biblioteca, un cabinet de lucru al domnitorului, o sufragerie în stil gotic, un salon cu 24 de piese stil Ludovic al XV-lea, salonul Elenei Cuza, etc.
Programul de vizitare este de marţi până duminică, între orele 10,00-17,00. Preţul unui bilet cu autocarul de la Galaţi până la Iaşi este între 35 şi 50 de lei, iar cu trenul între 33 şi 70 de lei. Cu maşina personală, gălăţenii vor parcurge, până la Iaşi, 220 de kilometri, ceea ce presupune un cost al consumului de 82 de lei. De la Iaşi până la Ruginoasa mai sunt 62 de kilometri, iar microbuzele din Autogara „Codreanu” circulă din oră în oră.
Bisericile pictate din nordul Moldovei, fărâme din rai
Construite la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea, bisericile pictate din nordul Moldovei aparţin unor mănăstiri ortodoxe din judeţul Suceava. Datorită inovaţiilor arhitectonice, picturilor murale şi nu numai, cele opt biserici se regăsesc în patrimoniul mondial UNESCO.
Biserica cu hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Arbore se remarcă prin marea sa stilizare. Meşterii ctitorului bisericii, Luca Arbore, au realizat pereţi drepţi, cu imense suprafeţe netede, au introdus calote în naos şi pronaos, eliminând semicilindrul iniţial. Arcadele joase, fără spirale, pantele şi sistemul de arce conferă bisericii proporţii elegante, devenind o construcţie de valoare.
Situată într-un cadru de o rară frumuseţe, cu o privelişte pitorească, biserica „Adormirii Maicii Domnului” din Humor este unică, datorită picturii murale a Feciorei cu pruncul. Biserica a fost ridicată de logofătul Toader Bubuiag şi pictată în 1535 de echipa meşterului „Toma de la Humor”. Unul dintre obiectele cele mai de preţ cu care a fost înzestrată este Tetraevangheliarul dăruit de Ştefan cel Mare.
Tot în această zonă se află şi biserica „Sfânta Cruce” din Pătrăuţi - prima ctitorie certă a domnitorului Ştefan cel Mare. Renumele i se trage de la pictura murală, din pronaos, cu un subiect rar: cavalcada Sfintei Cruci.
O adevărată operă arhitecturală este şi biserica „Buna Vestire”, din comuna Vatra Moldoviţei, ctitorită de Petru Rareş. Biserica este împodobită cu picturi ce reprezintă scena rugăciunii tuturor sfinţilor, dar şi a reprezentanţilor culturii clasice: Pitagora, Platon, Aristotel şi Sofocle.
În ceea ce priveşte biserica „Sfântul Gheorge” din Suceava, cu siguranţă se remarcă datorită dimensiunii impresionante a iconoclastului ce aparţine stilului baroc. Aici se află şi racla cu moaştele Sf. Ioan cel Nou.
O altă biserică ce are hramul Sfântului Gheorghe se găseşte şi la Voroneţ, ctitorul acesteia fiind tot Ştefan cel Mare. Biserica este apreciată de iubitorii artei medievale, datorită picturii sale, realizate cu un pigment necunoscut astăzi, extrem de rezistent în timp şi datorită scenei „Judecăţii de Apoi”, desfăşurată pe întreg peretele vestic.
Impresionantă este şi biserica „Învierii” din Suceviţa, o ctitorie comună a familiilor Movileştilor. Pictura murală este de o mare valoare artistică, fiind o amplă naraţiune biblică din Vechiul şi Noul Testament.
A opta biserică pictată aflată în patrimoniul UNESCO este la Probota şi are hramul „Sfântul Nicolae”. Nota distinctivă a acestui lăcaş o dă bolta pictată, care aminteşte de bolta Capelei Sixtine de la Vatican.
Costul drumului
De la Galaţi până la Suceava sunt aproximativ 340 de kilometri, iar costul drumului cu maşina personală este estimat la 260 de lei, până la Arbore - aproximativ 370 de kilometri, respectiv, 280 de lei, până la Humor - 362 de kilometri, 280 de lei, până la Pătrăuţi - 350 de kilometri, 260 de lei, până la Suceviţa - 388 de kilometri, 300 de lei, până la Vatra Moldoviţei - 378 de kilometri, 290 de lei, până la Voroneţ - 352 de kilometri, 270 de lei şi până la Probota - 296 de kilometri, 230 de lei.
Preţul drumului cu trenul până la Suceava este 80 de lei, iar cu autocarul 75 de lei. De la Suceava până în localităţile din judeţ, drumul este accesibil.
Obiective turistice de pe malul stâng al Prutului
O adevărată bijuterie medievală din Moldova de pe malul stâng al Prutului este Cetatea Soroca. Construcţia cetăţii a început la sfârşitul secolului al XV-lea. Iniţial, a fost clădită din lemn de Ştefan cel Mare, apoi reconstituită din piatră, în timpul domniei lui Petru Rareş. Construcţia s-a păstrat într-o stare excepţională şi astăzi, Cetatea Soroca fiind unică printre cetăţile medievale ale Moldovei, datorită sistemului arhitectonic. Planul său circular are un diametru de 37,5 metri, patru turnuri circulare şi un turn de acces pe plan rectangular. Tot aici, mai poate fi vizitat monumentul „Lumânarea Recunoştinţei”, ridicat pe stâncă, deasupra Nistrului.
De la Galaţi la Soroca sunt 384 kilometri. Gălăţenii care nu au maşină personală se pot deplasa de la Galaţi până la Chişinău cu autocarul sau microbuzul (preţ bilet 35-45 de lei). Apoi, din Gara de Nord de la Chişinău poate fi cumpărat un bilet până la Soroca, distanţa dintre capitala Republicii Moldova şi Soroca fiind de 160 de kilometri.
Mănăstirea Ţâpova
Una dintre cele mai mari mănăstiri din Europa se află în Basarabia. Este vorba despre mănăstirea de călugări Ţâpova, din apropierea satului cu acelaşi nume, din raionul Rezina. Aceasta este zidită pe vârful unor stânci abrupte, deschizând o privelişte fermecătoare a luncii fluviului Nistru. Fiind situată la 100 de metri deasupra nivelului apei, ea include trei etaje şi mai multe încăperi.
Se spune că, în această mănăstire, Ştefan cel Mare s-a cununat cu soţia sa Maria Voichiţa. Potrivit unei legende vechi, în aceste locuri şi-a petrecut ultimii ani din viaţă Orfeu, care a fost înmormântat sub o lespede de piatră la poalele cetăţii. De la Chişinău până la Ţâpova sunt aproximativ 200 de kilometri.
Complexul muzeal "Orheiul Vechi"
Situat într-un defileu stâncos al râului Răut, Complexul muzeal "Orheiul Vechi" reprezintă una dintre cele mai vestite zone cu vestigii ale stabilirii diferitelor civilizaţii în perimetrul dintre Nistru şi Prut. Este unul dintre cele două locuri din lume unde s-au păstrat ruinele oraşului din perioada Hoardei de Aur. În cavernele de piatră se atestă prezenţa primelor aşezăminte umane, iar monumentele naturale şi de arhitectură de pe suprafaţa complexului sunt desprinse direct din legende. Distanţa de la Chişinău până la Orheiul Vechi este de 55 de kilometri.
Amprenta Maicii Domnului de la Saharna
La estul Republicii Moldova este situată mănăstirea „Sfânta Treime” de la Saharna. Aici se găsesc moaştele Sf. Cuvios Macarie, iar pe una din stânci, potrivit unei legende, o amprentă lăsată de Maica Domnului. Mănăstirea se află în inima unei rezervaţii naturale. De pe stânci se văd peisaje de excepţie: defileul stâncos şi împădurit al râuleţului Saharna, care saltă peste 30 de praguri şi cascade. Tot aici se regăseşte o staţiune arheologică importantă, cu vestigii din epoca fierului şi o cetate geto-dacică. De la Chişinău până la Saharna sunt în jur de 110 kilometri.
Cea mai lungă cramă din lume
Crama de la Mileştii Mici, situată la doar 20 de kilometri de Chişinău, a intrat în 2007 în Cartea Recordurilor, după ce a fost validată ca fiind cea mai lungă din lume. Ea reprezintă un oraş viticol subteran, cu o lungime totală a galeriilor de peste 200 de kilometri, cu străzi ce poartă numele vinurilor renumite şi de-a lungul cărora sunt amplasate butoaie de stejar şi cisterne cu o capacitate totală de 65 de milioane de litri, cu cascade subterane, săli de degustare şi cişmele. Tot aici se regăsesc „Moşia lui Maniuc Bei” şi depozitele de vin „Mileştii Mici”.
Mica Vienă de lângă noi
Atunci când vorbim despre obiectivele turistice din Principatul Moldovei care a apus, apoi despre România Mare, trebuie să amintim de existenţa unei mici Viene, la câţiva kilometri de noi - oraşul Cernăuţi.
Aici merită vizitată Mitropolia Bucovinei, care a găzduit şi Universitatea Carol I, actualmente sediul Universităţii din Cernăuţi. Clădirea a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Totodată, aici este locul unde a fost proclamată Unirea Bucovinei cu România din 1918. Trebuie mers şi în Piaţa Unirii, unde se află aşa-numitul Palat Naţional al Românilor, un complex cultural românesc, în care îşi desfăşoară activitatea diverse organizaţii româneşti. Multi-culturalismul Cernăuţiului este atestat de numeroase lăcaşuri de cult: Biserica Catolică Poloneză, Catedrala Armeană, Biserica Sf. Nicolae (o copie a Catedralei Curtea de Argeş), dar şi imensa sinagogă, transformată de sovietici în cinematograf. Mai mult, pe strada Iancu, Cavaler de Flondor, numită de românii de aici „strada Domnească”, sunt restaurante, magazine, dar şi locuri de joacă pentru copii.
De la Galaţi până la Cernăuţi sunt 420 de kilometri. Cel mai simplu pentru gălăţenii care vor să ajungă la Cernăuţi este să se deplaseze întâi până la Suceava, după care să ia trenul spre Cernăuţi. Preţul biletului variază între 45 şi 115 lei. Totodată, în parcarea din faţa Pieţei Mari, diferiţi şoferi veniţi la Suceava în scop comercial obişnuiesc să ia călători. Tot de aici, în jurul orei 9,00, pleacă microbuze spre Cernăuţi. O altă variantă ar fi să luaţi autocarul din Autogara mare, care pleacă de luni până sâmbătă, în jurul orei 13,00, iar duminică, la ora 11,00. Preţul biletului variază între 20 şi 40 de lei.
Foto 1: Cetatea Neamţ
Foto 2: Palatul Cuza de la Ruginoasa
Foto 3: Biserica din Humor
Foto 4: Cetatea Soroca
Foto 5: Lumânarea Recunoştinţei
Foto 6: Mănăstirea Saharna
Foto 7: Vinăria Mileştii Mici
Foto 8: Mănăstirea Ţâpova
Foto 9: Cernăuţi
