Unde-i lege e şi… tocmeală. Doar 20 la sută dintre gălăţeni au CASELE ASIGURATE

Unde-i lege e şi… tocmeală. Doar 20 la sută dintre gălăţeni au CASELE ASIGURATE
Evaluaţi acest articol
(11 voturi)

Mai puţin de un proprietar gălăţean de locuinţă din cinci are, în acest moment, o poliţă de asigurare obligatorie încheiată pentru imobilul său. O dovedesc statisticile Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), potrivit cărora, la finele lunii aprilie, erau în vigoare, la Galaţi, doar 43.835 de poliţe de asigurare obligatorie a locuinţei, ceea ce înseamnă că doar 18,89 la sută dintre proprietari erau asiguraţi, aşa cum obligă legea.

Procentual, exact aceeaşi este situaţia şi la nivel naţional (18,89 la sută grad de asigurare pe întreaga Românie), în condiţiile în care sunt judeţe unde gradul de asigurare este mult mai mare decât la Galaţi, dar şi judeţe cu mult mai puţini asiguraţi. Spre exemplu, în Bucureşti, procentul asiguraţilor în sistemul obligatoriu ajunge la 37,17 la sută (echivalentul a 377.637 de poliţe încheiate). La Timişoara, asiguraţi sunt 30,76 la sută dintre proprietari (cu 88.825 poliţe încheiate), iar la Constanţa, 23,77 dintre proprietari au închiate 67.592 de poliţe obligatorii. La polul opus, în judeţul Olt, doar 8,05 la sută dintre proprietari au încheiate poliţe obligatorii (15.365 la număr), în Vaslui numai 8,4 la sută sunt asiguraţi (cu 14.756 de poliţe valabile), în vreme ce în Gorj sunt 8,89 la sută asiguraţi (cu 14.275 poliţe valabile).

Nu se poate facultativa fără obligatorie

Nu puţini sunt gălăţenii care şi-au încheiat, pentru locuinţă, o asigurare facultativă, care cuprinde şi riscurile împotriva cărora oferă protecţie asigurarea obligatorie. Mai sunt ei obligaţi să îşi încheie şi asigurarea obligatori? Răspunsul este unul singur: da.

Mai mult chiar, potrivit legii, după ce asigurarea facultativă le va expira, asigurătorul nu le va mai putea încheia, în limitele legii, una nouă, decât după ce clienţii vor face dovada că şi-au încheiat şi o poliţă obligatorie. E scris negru pe alb, în Legea 191/2015: "Societăţile de asigurare-reasigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă nu pot încheia asigurări facultative pentru o locuinţă care nu are încheiat în prealabil o asigurare obligatorie PAID".

E oarecum nedrept să îi impui unui proprietar care s-a asigurat în regim facultativ inclusiv la cutremur, inundaţii şi alunecări de teren să se asigure, concomitent, şi în regim obligatoriu, împotriva aceloraşi riscuri. Dar legea e lege. Sau măcar aşa stau lucrurile, pe hârtie, pentru că în realitate, aşa cum o arată cifrele, oamenii fug de încheierea unei poliţe.

Ieftin, dar degeaba

Gălăţenii nu amână la nesfârşit să îşi încheie o poliţă obligatorie de asigurare pentru că aceasta ar fi scumpă. În continuare, poliţa pentru o clădire de tip A este 20 de euro pe an (circa 90 lei), iar pentru o clădire de tip B e de doar 10 euro (circa 45 lei).

Vă reamintim că locuinţele de tip A au structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă, lemn ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic, iar casele de tip B sunt construcţiile cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic.

În continuare, despăgubirile ajung la 20.000 euro pentru o clădire de tip A şi la 10.000 euro pentru una de tip B. Doar că oamenii n-au încredere în sistem şi spun că, la un cataclism, toate aceste fonduri vor intra în colaps, iar lor nu le va plăti nimeni nimic. În plus, sunt şi mulţi care susţin că, aşa stând lucrurile, nu vor să plătească poliţa obligatorie, din spirit de solidaritate, doar pentru ca proprietarii de case de chirpici să aibă din ce bani să îşi ia despăgubirile la inundaţii.

Asiguraţii au primit despăgubiri

La nivel naţional, s-au plătit până acum 428.118 lei ca despăgubiri, de regulă pentru pagube produse de inundaţii şi, în mai mică măsură, de alunecări de teren (produse tot de ploi). Gălăţenii au luat 19.464 de lei din această sumă. Sunt şi multe judeţe în care nu s-a plătit nici un leu despăgubire, dar şi destule în care s-a încasat mai mult decât la noi, cum ar fi Olt (89.985 de lei), Buzău (42.615 lei) sau Prahova (37.436 de lei).

Citit 4463 ori Ultima modificare Marți, 03 Ianuarie 2023 06:39

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.