Primăria din Târgu Bujor va organiza un referendum local prin care va consulta cetăţenii cu privire la soluţia optimă de finanţare a realizării reţelei de distribuţie a gazului metan, în cazul în care Guvernul nu va aloca bani de la bugetul de stat în acest scop. În total ar fi vorba de investiţii de aproximativ 2 milioane de euro, a precizat primarul din Târgu Bujor, Laurenţiu Viorel Gîdei (foto).
„Problema gazului metan este, în prezent, poate cea mai importantă problemă a comunităţii locale. Racordul de gaz metan se află la ieşirea din oraş, la doar 0,5 km de noi, dar până în prezent, din păcate, nu s-a găsit o soluţie pentru a extinde reţeaua şi în Târgu Bujor. Suntem conştienţi că e vorba de o sumă foarte mare – aproximativ 2 milioane de euro – şi că nu există atractivitate financiară pentru nici o firmă dezvoltatoare de distribuţie în comunităţi, pentru că ele practic nu câştigă din reţea, ci din ceea ce vând la populaţie. Ori, o investiţie de această dimensiune se amortizează într-un timp lung, iar din acest motiv nu suntem atractivi. Atunci trebuie noi, Consiliul Local, să găsim sursa de finanţare pentru a realiza această reţea de distribuţie”, ne-a explicat primarul Laurenţiu Viorel Gîdei.
Documentaţia necesară extinderii reţelei de gaze a fost deja realizată, iar Târgu Bujor a fost şi printre primele localităţi care, încă din luna mai, au depus un proiect de realizare a unor lucrări cu finanţare de la bugetul de stat, prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii.
„Deocamdată nu am primit nici un răspuns concret vizavi de proiectul depus de Târgu Bujor. E drept că, acum vreo 2 săptămâni, la întâlnire cu Asociaţia Oraşelor a participat şi ministrul Dezvoltării, iar când am ridicat problema finanţării reţelelor de gaze ni s-a spus că se analizează care sunt domeniile prioritare şi că, teoretic, una dintre priorităţi rămâne şi gazul metan…”, a arătat edilul.
Referendumul, planul de rezervă
Cum de la teorie la practică e adesea un drum lung, Primăria din Târgu Bujor a pregătit şi un plan de rezervă, iar în ultima şedinţă a Consiliului Local s-a luat în discuţie şi posibilitatea de organiza un referendum, prin care cetăţenii din localitate să se pronunţe asupra potenţialelor soluţii de a finanţa din surse proprii realizarea reţelei.
„Noi mai aşteptăm o perioadă, să vedem ce face Guvernul, dacă ne finanţează sau nu ne finanţează. Dar punem şi răul înainte, respectiv că nu vom primi finanţarea. O soluţie ar fi să angajăm un împrumut bancar, dar asta ar însemna că în următorii ani Primăria ar avea de plătit acest credit şi nu prea ar mai rămâne bani pentru alte investiţii. A doua soluţie ar fi vânzarea unor bunuri pe care UAT Târgu Bujor le are în proprietate, respectiv o serie de terenuri agricole (în total cam 120 ha – n.r.), păşuni (300 ha) şi pădure (80 ha). De exemplu, la licitaţiile care au mai fost în zonă, un hectar de teren agricol s-a adjudecat cu 5.000 – 7.000 euro/ha. În prezent, aceste terenuri sunt în parte închiriate, dar veniturile care le aduc la bugetul local sunt destul de mici, comparativ cu necesităţile. Prin urmare, eu înclin spre ideea cu vânzarea terenurilor, pe loturi, prin licitaţii publice transparente, dar aici nu ar trebui să fie vorba numai de părerea mea, ci de a întregii comunităţi”, ne-a explicat primarul.
Cetăţenii au ultimul cuvânt
Ideea organizării unui referendum local privind investiţia în extinderea reţelei de gaze naturale este, după cum ne-a explicat edilul, o modalitate de punere în practică a unui concept modern la nivel european privind administraţia publică, respectiv cel al democraţiei participative.
„Dorim ca o asemenea decizie să nu fie luată doar de primar şi CL, chiar dacă din punct de vedere legal ar exista şi această posibilitate. E vorba de o chestiune prea importantă pentru viitorul comunităţii şi dorim ca toţi cetăţenii să se exprime – facem un împrumut bancar sau vindem din terenuri? Sau poate cetăţenii - cine ştie? – nu vor fi de acord nici cu una, nici cu alta”, a precizat primarul.
Un astfel de referendum, ce va cuprinde două sau trei întrebări, ar urma să fie organizat cu cheltuieli minime, cu voluntari, eventual la câteva zile de la alegerile prezidenţiale, folosind, de exemplu, cabinele de vot deja instalate.
„Vreau să se înţeleagă foarte clar un lucru: nu suprapunem acest referendum cu un alt scrutin – nu amestecăm lucrurile naţionale cu cele locale, vreau pur şi simplu să-mi consult comunitatea, într-un mod democratic şi transparent, asupra unor decizii importante pentru viitorul oraşului”, a spus primarul.
Nu în ultimul rând, Laurenţiu Viorel Gîdei a lansat o provocare şi reprezentanţilor partidelor politice. „Dacă există vreun politician care-mi identifică o sursă de finanţare pentru acest obiectiv, al reţelei de gaze, este oricând binevenit la Târgu Bujor pentru a pune umărul la dezvoltarea comunităţii, nu doar în campania electorală cu promisiuni de genul „noi vom…”. Că, dacă este cazul, pot să recunosc meritele oricărui partid…”, a spus primarul din Târgu Bujor.
Centrul pentru tineret, în aşteptarea finanţării
Un proiect în valoare de 5,47 milioane de lei a fost depus de Primăria Târgu Bujor în cadrul Programului Operaţional Regional în vederea realizării unui Centru pentru Tineret, verdictul final în ceea ce priveşte aprobarea finanţării fiind aşteptat din partea Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Est, a declarat primarul Viorel Laurenţiu Gîdei.
„Ne dorim să oferim copiilor, tinerilor, o alternativă pentru petrecerea timpului liber. Vara mai sunt posibilităţi pe unele tipuri de activităţi, dar deja din toamnă, iarnă, se simte nevoie unor noi posibilităţi pentru activităţi after-school. În plus, acest centru ar oferi o serie de spaţii pentru activităţi cu copii cu nevoi speciale”, a precizat primarul Viorel Laurenţiu Gîdei.
Viitorul centru ar urma să aibă în componenţă ateliere de pictură, fotografie, gimnastică, dar şi cantină şi sală de mese. „Per ansamblu, ne-am dori să realizăm un mic Palat al Copiilor. Sperăm să obţinem şi finanţarea pentru aceasta”, a arătat edilul.
Speriaţi că vor rămâne fără porci în gospodării
Pesta porcină a devenit o „sperietoare” şi pentru locuitorii din Târgu Bujor. „A fost un caz, dar în extravilan, unde s-a confirmat pesta porcină şi au fost sacrificaţi vreo 30 de poci. S-a neutralizat focarul, sperăm să scăpăm…”, a arătat primarul Laurenţiu Viorel Gîdei. Când vine vorba de creşterea porcilor, oamenii se gândesc în primul rând la sărbătorile de iarnă. „Sperăm să scăpăm, să ne bucurăm de tradiţiile de Crăciun. Dacă nu e porcul de Crăciun, nu prea e sărbătoare în comunităţile noastre…”, spune edilul.
Ample lucrări de construcţii
"Tăvălugul” lucrărilor de modernizare a infrastructurii rutiere judeţene a ajuns şi în Târgu Bujor. Centrul localităţii este în aceste zile transformat în şantier, fiind în curs de executare lucrări care vor aduce un suflu nou în aspectul localităţii, asta pentru a nu mai pomeni de noile condiţii de trafic de care vor beneficia nu numai şoferii aflaţi în tranzit prin localitate, ci şi cetăţenii care locuiesc în zonă.
După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, CJ Galaţi a obţinut finanţare din fonduri europene pentru modernizarea unor drumuri judeţene, banii fiind alocaţi prin Programul Operaţional, apelul SUERD. Scopul acestor proiecte este de a creşte mobilitatea între reţelele secundare de transport şi reţeaua principală TEN-T. Târgu Bujor este prins în două astfel de proiecte, respectiv lucrările de pe DJ 242 şi DJ 242 B, care traversează localitatea şi formează şi structura principală în jurul căreia s-a dezvoltat comunitatea. Iată, acum, excavatoarele, balastierele, echipele de muncitori au ajuns chiar în zona din faţa Primăriei Târgu Bujor. Întreaga stradă a fost transformată în zonă de „război”, lucrările de decopertare şi amenajare a rigolelor şi a şanţurilor de scurgere dând impresia că ne aflăm în mijlocul unor „tranşee”. De altfel, indicatoarele cu „sens interzis” ne dau de înţeles că zona ar trebui ocolită, pentru o perioadă.
„Timp de două săptămâni circulaţia în zona centrală a fost oprită, pentru a permite constructorilor să-şi desfăşoare lucrările. Acum se lucrează la trotuare, dar urmează să se toarne şi asfalt, să se realizeze pistele de biciclete, rigolele. La final zona va fi cu totul modernizată, va aduce un suflu nou”, ne-a spus primarul din Târgu Bujor, Laurenţiu Viorel Gîdei.
Dar lucrări de modernizare a căilor rutiere nu se fac numai în zona centrală. În paralele cu lucrările de pe DJ-uri s-a intrat cu utilajele şi pe unele dintre străzile mai lăturalnice din Târgu Bujor. Aici este vorba de un proiect finanţat prin PNDL II, şi vizează asfaltarea a 9,5 km de drumuri din toate localităţile componente – Târgu Bujor, Moscu şi Umbrăreşti.
„Mă bucur că au început şi aceste lucrări, e vorba de porţiuni de drumuri ce nu au fost niciodată asfaltate. Sperăm că până la finalul anului să avem cel puţin primul strat de asfalt pe toate străzile, aşa am vorbit cu constructorul şi aşa se întâmplă acum. Constructorul este extrem de serios, iar lumea este mulţumită, inclusiv eu”, ne-a spus primarul Laurenţiu Viorel Gîdei.
Actualele lucrări realizate prin PNDL II vin în completarea lucrărilor realizate, tot prin PNDL, în 2017, când au fost asfaltate şi modernizate 5 km de cale rutieră. Iar lucrurile nu se vor opri aici, dat fiind că a mai fost depus un proiect de asfaltare a încă 10 km de străzi. Nu în ultimul rând, primarul din Târgu-Bujor ne-a informat că a fosta lansată procedura de licitaţie pentru un ultim tronson de DJ, porţiunea dintre Centru şi calea ferată, astfel încât, la final, toată infrastructura de tranzit rutier din localitate să fie modernizată.
Plecarea tinerilor depopulează oraşul
Exodul tinerilor din Târgu-Bujor pare a fi ireversibil. Au apărut inclusiv firme cu „linii directe” din localitate până în Anglia, Franţa, Germania, Spania, Italia.
„Se trag unul pe altul. Pleacă unul, apoi mai ia unul, şi încă unul. Pleacă din familie, apoi pleacă familia cu totul…. S-au integrat acolo, mai vin doar în vacanţă”, ne spune primarul Laurenţiu Viorel Gîdei.
Exodul afectează şi economic localitatea, fiind puţini cei care mai rămân să-şi dezvolta o afacere în zonă. „Plus valoarea unei comunităţi vine din activităţile economice. Ori, cei tineri şi buni de muncă cam pleacă… Greu şi la start-up-uri. Aici, agricultura rămâne activitatea de bază, dar şi aici, fără irigaţii, eşti la mâna sorţii…”, ne spune edilul.
Vara e singura perioadă când viaţa în Târgu Bujor devine mai animată. E mai multă voie bună, se regăsesc prieteni, rude, se reîntregesc familii. Dar concediile trec, bujorenii se întorc „acasă”, în Spania sau Germania, iar oraşul revine la ritmul unei inimi care pulsează din ce în ce mai greu.
S-au săturat de atâta cod roşu
Bujorenii s-au săturat de… coduri roşii şi portocalii. Puhoaiele au trecut, pagubele au rămas. „Prefectura şi-a făcut treaba, a trimis comisia de evaluare, dar n-a venit deocamdată niciun ban de la Guvern pentru ceea ce s-a distrus… Sunt drumuri pe care le-am refăcut şi de trei ori, că nu puteam să stăm să vedem dacă îmi dă cineva bani. Desigur, sunt mai mult lucrări de avarie, să se poată circula. Asfaltarea ar fi soluţia. Şi avem speranţa că Guvernul va aloca ceva sume să putem reface la un nivel mai ridicat ce s-a distrus la un moment dat”, ne-a spus primarul Laurenţiu Viorel Gîdei.
