Ruine celebre ale Galațiului | Impresionantul ”palat” al pescăriei, lăsat în paragină (FOTO)

Ruine celebre ale Galațiului | Impresionantul ”palat” al pescăriei, lăsat în paragină (FOTO)

Clădirea a ajuns acum într-o stare avansată de degradare (Foto: Remus Basalic)
Evaluaţi acest articol
(31 voturi)
7 comentarii

O clădire monument din patrimoniul cultural al Galațiului a ajuns, astăzi, o ruină. Impozanta construcție cunoscută ca "Pescăriile Statului" a adăpostit, vreme de opt decenii, cel mai important spațiu din România în ceea ce privește vânzarea angro de pește și de produse pe bază de pește. Bombardată în Primul Război Mondial, apoi refăcută, clădirea a ajuns o victimă a nepăsării și a bătăii de joc din ultimele două decenii.

Pe strada Portului, la numărul 56, există o clădire lăsată să se degradeze constant, de peste un deceniu. Este imobilul în care au funcționat celebrele Pescării ale Statului, o piață imensă, de o importanță strategică pe plan național, unde erau comercializate, angro, peștele și produsele pe bază de pește.

Peste locul odată extrem de animat s-a așezat acum tăcerea. Fațadele clădirii au ajuns într-o stare de degradare extremă, buruienile crescute de jur-împrejur sufocă zidurile imobilului, acoperișul pare abia ieșit dintr-un bombardament, iar ferestrele "știrbe" afișează bucăți din fostele geamuri.

Doar o plăcuță modestă din tablă ne informează că imobilul este un monument istoric. În ciuda stării deplorabile în care a ajuns, clădirea "vorbește" încă, prin elementele decorative păstrate pe fațada sa, despre măreția de care s-a bucurat cândva.

Se întâmpla undeva la început de secol XX, când pe malul Dunării, la Galați, era construită cea mai mare hală de pește din România. Imobilul a fost ridicat din bani publici, iar dotările de care hala dispunea erau cele mai performante de la acea vreme. Datorită acestei investiții, Galațiul era pus, din nou, pe harta economică a României.

Cum au apărut Pescăriile Statului

La începutul lui iulie 1911, Ministerul Agriculturii și Domeniilor înainta către Primăria Galați o adresă prin care își anunța intenția de "a da organizare cât mai practică și mai sistematică comerțului mare de pește din țară". Drept urmare, "am hotărât construcţiunea mai multor hale mari de pescării, în diferite centre de producţie şi desfacere ale acestui articol. Între aceste, desigur, cea mai principală va fi cea din portul Galaţi, unde, urmând tradiţiunelor de până acum, voim să menţinem şi să dezvoltăm cel mai important centru al comerţului de pescării din ţară (…)", se arată în documentul trimis de ministerul condus atunci de I. N. Lahovary și de directorul Grigore Antipa.

La mai puțin de un an distanță, la 27 iunie 1912, se punea piatra de temelie a marii hale de pește de la Galați, potrivit lui Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național (DJCPN) Galați.

Construcția a durat până în 1915, pe 16 iunie, atunci când Pescăriile Statului au fost inaugurate. Proiectul clădirii i-a aparținut inginerului G. Vidrașcu, care a supravegheat și execuția lucrării. Multă vreme s-a spus, în mod eronat, că autorul proiectului a fost celebrul Anghel Saligny.

Instalațiile tehnologice, cele mai performante la acea vreme, erau de inspirație occidentală. "Hala beneficia de frigorifere și de compartimente de pescărie. Exista o fabrică de gheaţă artificială, care producea zilnic 500 de kilograme. Maşinile erau dublate, ca să nu se înceteze lucrul, dacă se strica vreuna. Hala şi instalaţiile frigorifice ocupau 5.477 de metri pătrați. Dinamul de 30 kilowolți producea energie electrică pentru iluminat, pentru ozonarea aerului de ventilaţie, pentru elevatorul de cărbuni şi pentru ascensorul de peşte. Există informaţia că acesta ar fi fost primul ascensor de la Galaţi, care, după dezafectare, a ajuns la Muzeul Tehnicii "Dimitrie Leonida" din Bucureşti", se arată într-un document semnat de Marius Mitrof.

Cantitatea de pește tranzacționată anual la Pescăriile Statului era enormă. Documentele comerciale din perioada interbelică arată cantități de pește ce depășeau 200.000 de tone pe an. Tot de la Galați plecau, în mare parte spre export, produse alimentare de lux pe bază de pește, cum ar fi icrele negre sau cele roșii.

Bombardamentul german din 1917

În timpul Primului Război Mondial, Pescăriile Statului au fost supuse, alături de alte clădiri amplasate în port, bombardamentelor din anul 1917. Informația a fost descoperită recent de consilierul Marius Mitrof. "Spre sfârşitul lui 1917, administratorul Pescăriilor Statului înainta o petiţie Primăriei Galaţi pentru constatarea şi evaluarea pagubelor pe care clădirea le suferise. Pagubele au fost evaluate, la 27 ianuarie 1918, la 61.450 de lei", a precizat specialistul citat.

Refăcute după bombardamente, Pescăriile au trecut, în perioada interbelică, în exploatarea societății "Frigul". Din acel moment, au loc unele modificări. Jumătate de secol mai târziu, în anii 1970-1980, s-a desfiinţat planşeul dintre etaje, s-a modificat structura de rezistenţă şi s-a amenajat un nou depozit frigorifer, iar coşul de la cazanul de abur a fost desfiinţat. Nici linia ferată şi rampa pentru bărci nu au fost omise, acestea fiind, de asemenea, desfiinţate.

Decăderea și marile speranțe

În timpul comunismului, Pescăriile Statului au devenit Întreprinderea Piscicolă Galați. În 1990, denumirea a fost schimbată în Pescogal SA. Trei ani mai târziu, la conducerea societății a fost numit politic Florin Pâslaru. Potrivit datelor statistice, în acel moment, 17 la sută din producția de conserve de pește a României aparţinea Pescogal Galați. În doar șase ani, însă, afacerea care supraviețuise și prosperase, timp de decenii, războaielor, bombardamentelor și schimbărilor de regim, a fost falimentată. După anul 2000, atunci când declinul clădirii s-a accentuat, hala a fost folosită pe post de depozit.

Clădirea ar putea fi reabilitată

Totuși, în ciuda situației dezolante, o rază de speranță, deși timidă, pare să se zărească, acum, la orizont. "În anul 2017, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi, în urma unui control la Pescăriile Statului, constatând starea de degradare avansată, pentru a stopa acest proces, a stabilit proprietarului o serie de măsuri, cu termene de îndeplinire. Pentru că acestea nu au fost îndeplinite, în anul 2019, proprietarul a fost amendat şi i s-au impus îndeplinirea măsurilor cu alte termene. Proprietarul a dovedit cooperare şi a întocmit documentaţia pentru măsurile de conservare a monumentului, respectiv refacerea acoperişului, care a fost înaintat Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, documentaţia fiind returnată de câteva ori pentru completări. Aşteptăm documentaţia pentru următoarea şedinţă, din septembrie 2020. După primirea avizului, autorizarea lucrărilor şi execuţia acestora, proprietarul a promis şi punerea în practică a ultimei măsuri, care este şi cea mai costisitoare: proiectul pentru restaurarea monumentului, reconversia şi punerea în valoare a acestuia", se arată într-un document trimis de Direcția de Cultură Galați și semnat de consilierul Marius Mitrof.

Citit 7594 ori Ultima modificare Luni, 31 August 2020 00:02

7 comentarii

  • postat de Galati-Sulina Marți, 22 Septembrie 2020 21:28 89.137.230.*** Link la comentariu
    0
    0

    Atat timp cat orasul e langa Dunare dar eu nu am cursa cu vaporul pana la Tulcea, Sulina sau Braila degeaba vorbim. sunt interese sa nu se doreasca asta pt ca toti trebuie sa fim ingramaditi in microbuze si autobuze.

    Raportează
  • postat de CoGh Duminică, 30 August 2020 11:52 185.100.87.*** Link la comentariu
    0
    13

    Necesare îndreptări:

    Pentru ”Cosmin”:
    Autorul intrebării ”cine e proprietarul” e comentatorul ”Petre”, nu ”Eu”.

    Pentru ”Eu”:
    Sigur că, în ciuda mai multor intervenții la structură și fațadă, clădirea încă mai păstrează și destule elemente de arhitectură de valoare istorică. Dar este protejată prin lege fiind nominalizată pe lista de monumente ”tehnice”, nu de ”arhitectură”, iar acest statut juridic se datorează fostului Inspectorat de Cultură și Patrimoniu de acum două decenii, între timp devenit Direcție, când șeful acestuia era d-l Dan Basarab Nanu.

    Raportează
  • postat de Cosmin Duminică, 30 August 2020 08:46 77.111.247.*** Link la comentariu
    0
    27

    Pentru Eu si Pintea:

    De ce nu ni se spune ”cine e proprietarul” si ”cine a devalizat firma”? De ce istoria grandorii ”Palatului Pescariilor Statului” e asa detaliat prezentata si cea a decaderii lipseste? De ce, ca si in cazul NFR-NAVROM, sau Aviatia Militara-ISCL-TREFO si lista e lunga, aceasta entitate economica infiintata de statul roman in perioada capitalista a Romaniei, preluata la alt stat roman in perioada comunista, se privatizeaza, hodoronc-tronc, dupa 1989?

    Ia mai ganditi-va! Ghici ghicitoarea mea!

    Ati auzit de ”capitalismul de cumetrie”? Sintagma a fost inventată chiar de el, (Ghin)ion Iliescu...

    Raportează
  • postat de pintea Sâmbătă, 29 August 2020 20:39 5.13.147.*** Link la comentariu
    1
    33

    De ce nu spuneti si cine a devalizat firma?

    Raportează
  • postat de paloma Sâmbătă, 29 August 2020 13:13 5.13.235.*** Link la comentariu
    2
    31

    Aria cuprinsa intre Aleea Domneasca, Str. Portului si Blvd. Marea Unire are multe cladiri vechi...Aici ar trebui facut centrul vechi al orasului... Stradute inchise circulatiei pline de restaurante, aproape de danele de pasageri(unde navele austriece si nemtesti trec fara sa opreasca!) Si fosta Pescarie si-ar gasi o utilitate in acest context...Avem Gara Fluviala...pentru noi galatenii este un fel de "Casinoul din Constanta", un edificiu neexploatat la adevarata lui valoare !!!

    Raportează
  • postat de Petre Sâmbătă, 29 August 2020 12:11 79.116.100.*** Link la comentariu
    1
    24

    Si...cam cine ar fi proprietarul?

    Raportează
  • postat de Eu Sâmbătă, 29 August 2020 10:06 213.233.104.*** Link la comentariu
    10
    42

    De ce n a cumparat o Primăria?Putea sa și faca acolo sediu.Sau Muzeul de Artă a lui Fotea.Se recupera astfel o capodoperă arhitecturală a Galatiui istoric.Iar cele două kitsch uri de clădiri, amplasate si total aiurea,n ar mai fi răsărit.

    Raportează

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro