"Păcat de clădirile astea de patrimoniu din zonă. Locuiesc în Galaţi de când m-am născut, iar zona de la Parfumul Teilor mi-a fost mereu extrem de dragă. Aici mă plimbam, aici îmi luam picătura de cultură. Acum, însă, mă apucă nostalgia când ies din casă, pentru că nimic nu mai e aşa cum era cândva…”. Acestea au fost primele cuvinte ale unei gălăţence „cu vechime” în cartier. Dacă tinerii din zonă evite să intre în discuţii sau să genereze polemici pe tema cartierului, nu acelaşi lucru se poate spune despre cei mai în vârstă, care sunt mult mai deschişi şi care au mai multe nemulţumiri pe care vor să le facă auzite.
O zonă a istoriei uitate
Dacă acum 20 de ani, cartierul era impresionant, parcurile arătau foarte bine, clădirile cu valoare culturală erau întreţinute şi gălăţenii respectau istoria locurilor, situaţia s-a întors acum la 180 de grade.
Primul semn al acestei decăderi este clădirea fostului dispensar al universităţii, o clădire care a fost lăsată uitării de autorităţi. Imaginea nu este deloc una care să facă cinste centrului vechi al Galaţilor de altădată. Vegetaţia a crescut atât de mult încat acoperă elementele de decor şi arhitectură, iar gunoaiele aruncate de trecătorii nepăsători se înmulţesc pe zi ce trece. Mai mult decât atât, imobilul constituie un pericol şi pentru copiii din zonă. "Nu ştiu cum s-a ajuns la aşa ceva. Copacii de acolo nu sunt îngrijiţi deloc şi crengile se pot rupe oricând, casa e veche, şubredă şi instabilă, iar copiii de pe stradă, care se mai joacă pe acolo, pot oricând să se lovească sau pot să păţească ceva mai grav”, ne spune o riverană.
Iar imobilul de pe strada Universităţii nr. 5 nu este singurul în această stare. „Ce se întâmplă cu Teatrul Gulliver? De ce nu îl ia primăria să îl recondiţioneze, ca să poată copiii să meargă iar să vadă spectacole cu păpuşi? Acum se ţin la Dramatic, dar e păcat de clădirea aia. Deja arată foarte urât”, ne-a spus Alexandrina Parteni. Fostul Teatru de Păpuşi este una dintre cele mai vechi instituţii culturale din oraş, fiind înfiinţat în 1952. Recesiunea, însă, i-a obligat pe cei care conduc teatrul să plece din clădirea în care au fost consacrate spectacolele de animaţie pentru cei mici şi să îşi desfăşoare activitatea în clădirea Dramaticului.
Considerată cândva o zonă de maxim interes a oraşului, din Parfumul Teilor au rămas doar numele şi istoria. Majoritatea teilor au fost tăiaţi sau vor fi tăiaţi, iar clădirile de patrimoniu se degradează din ce în ce mai mult, pe zi ce trece. Gălăţenii speră, însă, ca această zonă a oraşului să-şi recapete strălucirea de altădată.
Pe strada Cuza - Istorie sufocată de maşini
Strada Alexandru Ioan Cuza, pe care se află casa memorială a domnitorului care a unificat principatele, dar şi alte clădiri istorice, cum ar fi Casa Memorială „Nicolae Mantu”, este una dintre străzile cu specific istoric ale oraşului. Acum, însă, istoria este acoperită de maşini şi de traficul aglomerat, situaţie care îi nemulţumeşte pe riverani. Lipsa unor parcări organizate este resimţită în special de cei care evită străzile principale, în căutarea unei rute alternative, mai puţin aglomerate.
Galaţenii care au venit la întâlnirea noastră cu cititorii ne-au spus că şi-ar dori să se schimbe multe în cartierul lor. Nostalgia trecutului şi a felului în care arăta zona acum 20-25 de ani le inundă simţurile, mai ales când observă degradarea unuia dintre cele mai frumoase şi pline de cultură cartiere ale oraşului.
Există, însă, şi lucruri bune în cartier, pe care locuitorii le apreciază. „E bine că avem staţie de autobuz aproape de noi şi nu trebuie să mergem distanţe mari în frig. Mă bucur şi că Teatrul Dramatic este în continuare deschis şi că lumea vine, cum de altfel şi eu mă duc aproape în fiecare săptămână. Avem şi iluminat stradal, ceea ce e foarte bine, că altfel mi-ar fi fost cam frică să ies seara din casă. E o dovadă că se pot face şi lucruri bune, numai că acestea sunt mici şi, de multe ori, noi le vedem doar pe cele urâte.”, ne-a spus Alexandrina Parteni.
Probleme multe, rezolvări zero
Lista lucrurilor ce nu le convin gălăţenilor de la Parfumul Teilor este una foarte lungă şi, cel mai probabil, ea nu acoperă nici pe departe toate problemele acestui cartier, cândva de vază.
În capul listei se află, evident, proasta organizare şi nepăsarea autorităţilor faţă de un cartier, totuşi, central, în timp ce spre la final se regăsesc problemele care depind doar de locuitori. Zicala „omul sfinţeşte locul” se aplică şi acestui cartier, în care domnesc, pe de o parte, clădirile de patrimoniu şi, pe de altă parte, puburile şi cluburile a căror activitate se desfăşoară chiar în aceste clădiri.
Deşi pare a fi un cartier liniştit şi cât de cât îngrijit, zona de la Parfumul Teilor ascunde multe probleme, vizibile mai mult pentru cei care locuiesc acolo decât pentru restul oraşului. Lipsa locurilor de parcare, prezenţa masivă a câinilor străzii, care bagă frica în trecători, lipsa unor locuri de joacă pentru copii sau a celor de promenadă pentru adolescenţi şi adulti, prezenţa cluburilor şi a găştilor de cartier sunt probleme care îi apasă pe riverani şi pentru care încă nu s-a găsit rezolvare.
Câini vagabonzi, gunoaie şi trotuare jalnice
Cei care locuiesc pe strada Mihai Bravu, în zona Bibliotecii Judeţene "V. A. Urechia", sunt şi mai nemulţumiţi. Câinii vagabonzi apar peste noapte, chiar dacă oficialităţile vin şi îi mai strâng din când în când, gunoaiele sunt aruncate la întâmplare, iar când plouă, traversarea zonei se transformă într-o reală aventură. „Când plouă, nu există zonă de pe trotuar unde să nu fie apă sau noroi. Oricât de groase ar fi încălţările, tot ne udăm şi ne murdărim. Zona asta arată aşa de ani buni, chiar nu vede nimeni? Trotuarul din faţa bibliotecii e plin de gropi şi de gunoaie aruncate de trecători. E nevoie de o schimbare”, ne-a spus Elena Penciu.
Şi asta nu este singura problemă a oamenilor din acea zonă. Lipsa unui magazin alimentar, lipsa unor puncte de colectare selectivă a deşeurilor, dar şi multitudinea maşinilor din cartier ne-au fost semnalate de locatari. „Noi stăm la casă şi, din când în când, se mai adună gunoaie din plastic, fier, sticlă. Nu putem să le aruncăm aşa, pur şi simplu. Într-o ţară civilizată, se aruncă selectiv şi aşa vrem să facem şi noi”, ne-a spus Alexandrina Parteni.
Câinii vagabonzi reprezintă una dintre cele mai presante probleme. „Nu ştiu de unde tot apar câinii ăştia. Noi îi cam ştim pe cei care sunt mai bătrâni pe strada noastră, dar cam la două săptămâni apar şi alţii. Cine îi aduce sau de unde vin nu ştiu. Însă sunt răi, pentru că sunt înfometaţi şi se reped la oamenii de pe stradă. Din punctul meu de vedere, cine îi iubeşte atât de tare ar trebui să îi ia în casă sau în curte, pentru că locul lor nu este pe stradă. Eu am unul în curte şi e foarte blând, pentru că e hrănit bine.”
Copiii din cartier sunt, de multe ori, cei mai afectaţi de prezenţa câinilor care umblă în haite, pentru că pot fi atacaţi când se întorc neînsoţiţi de la şcoală sau când ies la joacă.
Şi lipsa asfaltului este o problemă pe strada Mihai Bravu, deşi este lăsată mai la urmă de nemulţumiţii care deja s-au obişnuit cu acest lucru. „Cred că strada noastră este una dintre puţinele din oraş unde nu există asfalt. Nici tramvaiul nu mai circulă, dar am rămas cu şinele aici. Nu cred că ar fi o investiţie prea mare să se reabiliteze strada”, ne-a spus un cetăţean nemulţumit.
Problemele nu sunt imposibil de rezolvat, în opinia oamenilor
Cititorii care au vorbit cu noi despre problemele cartierului spun că încă mai aşteaptă ca autorităţile să ia măsuri pentru prevenirea distrugerii totale a zonei. Problemele sunt multe, dar nici una nu este imposibil de rezolvat, aşa că municipalitatea poate interveni oricând pentru a readuce frumuseţea cartierului. "Avem aici clădiri care se dărâmă şi pentru care nimeni nu face nimic. De ce nu le ia primăria, să le dărâme şi să le transforme în parcări? Măcar aşa nu ar mai sta maşinile parcate pe trotuare şi ne-am putea plimba în linişte prin zonă", a sugerat Alexandrina Parteni.
"S-ar putea face multe în zona noastră, mai ales pe unde sunt clădirile astea vechi şi părăsite. Magazine, parcări, locuri de cultură, orice. Aşa s-ar face şi câteva locuri de muncă, ceea ce nu are cum să fie rău pentru oraş”, ne-a spus şi Elena Penciu.
