Două coborâri (ardere de tot... cu Mihai Eminescu)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Motto: "Nu e păcat/ ca să se lepede/clipa cea repede/ ce ni s-a dat?"

                                                             (Mihai Eminescu - Stelele-n cer)

Aceasta-i clipa cea ne/fastă a plecării

spre-ncoace: clipa coborârii în lumină

de alt/ceva ne/cunoscut, de alt/ceva

ne/aşteptat, ne/răbdător... să nu mai vină

într-un prezent care se naşte, stă şi moare

cât ai clipi, fără-napoi, fără-nainte,

exact cât ţine veşnicia dintre două

alăturate, reci şi singure morminte!

Într-un prezent care n-a fost şi nici nu este

decât un fel de răzbunare triumfală

a rătăcirii, a iubirii şi-a uitării:

deşertăciune-n ring şi-n rochie de gală,

silabisind şi numărând paşii din cercul

dez/amăgirii... râde cinic şi se-nchină

n-aceeaşi clipă, la picioarele plecării

spre-ncolo: clipa coborârii din lumină!

Citit 6128 ori Ultima modificare Miercuri, 14 Ianuarie 2015 13:22

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.