FOTO/ REPORTAJ în Ţiglina II - un cartier liniştit, dar nu prea! "Suferim la capitolul civilizaţie"

FOTO/ REPORTAJ în Ţiglina II - un cartier liniştit, dar nu prea! "Suferim la capitolul civilizaţie"
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

Chiar dacă periplul prin cartierele Galaţiului a devenit o obişnuinţă pentru reporterii „Vieţii Libere”, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre rapiditatea cu care se mişcă autorităţile pentru a rezolva doleanţele oamenilor. Despre cartierul Ţiglina II s-au scris, în ultimul an, mai multe materiale, însă nu se văd decât foarte mici schimbări, iar oamenii mai au puţin şi ajung la limita răbdării.

La întâlnirea cu cititorii nu au ajuns decât două persoane, însă, prin intermediul internetului, cei tineri s-au plâns despre situaţia din cartier. Sergiu Luchian este unul dintre aceştia, iar lista sa cu probleme este extrem de lungă, începând cu câinii vagabonzi şi terminând cu gropile şi lipsa locurilor de parcare.

"Suntem luaţi la mişto"

Una dintre problemele tânărului am putut să o vedem în imediata apropiere a chioşcului de ziare. Dalele din trotuar sunt sparte, pline de crăpături şi pun în pericol siguranţa trecătorilor. Între orele 9 şi 10 dimineaţa, joia trecută, nu era nici un muncitor care să lucreze la reabilitarea trotuarului, deşi erau acolo un morman de nisip şi câteva indicatoare de ocolire a unor gropi. Trotuarele de pe strada Brăilei au intrat în reabilitare, dar oamenii nu îşi fac speranţe prea mari că vor arăta foarte bine la final. „Nu vedeţi ce bătaie de joc este? La parcul şahiştilor s-a turnat bitum direct peste dale, aici nu lucrează nimeni. Suntem luaţi la mişto, de parcă nu am şti că urmează un an electoral şi că vor să ne mai arunce ceva praf în ochi”, ne-a spus Sergiu Luchian, tânărul în vârstă de 24 de ani.

"Parcă sunt aterizaţi direct din junglă"

Acum mai bine de jumătate de secol, cartierul Ţiglina II abia se ridica, iar pe locurile unde se află astăzi blocuri, magazine, staţii de autobuz sau părculeţe pentru copii erau doar şantiere de lucru. În ultimii 25 de ani, însă, una dintre cele mai frumoase zone ale oraşului, cu propria pagină de facebook, a luat-o la vale, la propriu, umplându-se de gropi, de gunoaie aruncate la întâmplare, de maşini parcate claie peste grămadă şi de oameni care suferă la cel mai important capitol: educaţie. Cel puţin, de asta se plâng cei mai vârstnici din cartier. Este şi cazul Elenei Olteanu, o pensionară care locuieşte de foarte mulţi ani în Ţiglina II. Femeia ni s-a plâns, în primul rând, de faptul că zona s-a umplut de oameni lipsiţi de orice urmă de civilizaţie. "Unii parcă sunt aterizaţi direct din junglă. Scuipă, vorbesc urât, aruncă gunoaie pe jos, rup bănci, mâzgâlesc uşile de la lifturi sau pereţii din casa scării. Astfel de oameni ar trebui pedepsiţi, dar nu cu amenzi, ci cu muncă în folosul comunităţii. Să îi pună autorităţile să strângă gunoaie prin oraş, să şteargă cuvintele obscene de pe unde le desenează, să văruiască copaci. Şi nu vor mai face rău”, ne-a explicat pensionara.

"Cei şapte ani de-acasă au dispărut!"

Şi dânsa nu a fost singura care a pomenit lipsa educaţiei când vorbea despre problemele cartierului. „Cei şapte ani de-acasă, despre care ne învăţau părinţii, au dispărut. Cel puţin asta este părerea mea. Văd copii mici care sunt învăţaţi să fie răi, distructivi. Nici măcar nu te poţi atinge de ei, că nu ştiu ce e ăla respectul. Am văzut fetiţe de 8-9 ani care se răsteau la bunicii lor. Nu e vorba că generaţia mea nu a avut curajul să facă asta sau nu a avut personalitate, dar atunci îi respectam pe oamenii mai mari. Acum, să le dăm un şut în fund ni se pare normal", ne-a mai spus Sergiu Luchian.

Puţine locuri de parcare

Una dintre cele mai apăsătoare probleme ale celor care locuiesc în Ţiglina II o reprezintă locurile de parcare din ce în ce mai puţine, comparativ cu numărul mare al maşinilor din zonă. Mulţi vor spune că aceasta nu este doar problema Ţiglinei II, ci a întregului oraş. Şi aşa este!

În acest cartier încă nu au fost puse la pământ garajele, iar maşinile mai au puţin şi se aşează una peste alta. Deja foarte mulţi dintre cei care au o maşină şi locuiesc în cartier se plâng de faptul că se micşorează spaţiul dintre maşini, dar şi de faptul că pe trotuare, în loc să fie loc pentru pietoni, sunt lăsate autovehicule.

Andrei Tudorie, un tânăr care locuieşte în zona blocurilor C, se plângea de faptul că îi este foarte greu să găsească un loc de parcare aproape de bloc. "E acelaşi scenariu mereu. Vin de la muncă, cu maşina, şi o las la vreo 100 de metri de scară. Nu mi se pare normal. Auzisem că primăria ar vrea să ne pună taxă pe locurile de parcare. Păi, foarte bine, dar să ni se creeze condiţii. Dacă aş avea loc de parcare în faţa blocului, acoperit şi mereu rezervat, da, aş plăti. De ce să nu o fac? La urma urmei, aşa e civilizat, nu?”, ne spune gălăţeanul.

Vecinii se iau la bătaie

În apropierea Şcolii 13, numărul mare de garaje a dus chiar şi la certuri pe locurile de parcare. Un domn care a dorit să rămână anonim ne-a spus că doi vecini aproape s-au luat la bătaie, pe motiv că unul dintre aceştia îşi lăsase maşina în faţa garajului celuilalt. „E legea junglei. Cine vine primul ocupă locul. De multe ori au fost maşini zgâriate, certuri între vecini. Cine să îi ia în seamă? Primăria promite, că asta face de atâţia ani. Mai mult nu ştiu dacă vom primi vreodată”, ne-a spus omul.

Şi nu doar acolo sunt aceste probleme. În cursul acestei analize a cartierului, am străbătut zona dintre strada Brăilei şi strada Gheorghe Doja, iar situaţia nu este roz nicăieri. Peste tot sunt înghesuite maşinile, iar cel mai greu se descurcă cei care deţin o camionetă şi curierii care intră prin cartier. „M-a sunat acum un an băiatul care îmi aducea mobila acasă şi mi-a zis că el nu are cum să intre cu maşina de marfă între blocuri, că nu mai poate ieşi. Vi se pare normal?”, ne-a mai transmis un gălăţean.

Garajele sunt încă la locul lor

La începutul anului 2014, primarul Marius Stan le promitea gălăţenilor că va rezolva problema parcărilor şi că garajele vor dispărea din Galaţi. Ba chiar ajunsese să se certe cu consilierii săi în şedinţe. La mai bine de 15 luni distanţă, garajele sunt încă la locul lor, iar cele la care s-a intervenit arată ca după război. Cel mai bun exemplu în acest sens îl reprezintă cele din zona Ancora, unde nu s-a trecut la construirea unor parcări, iar anumiţi pereţi din garaje au rămas, încă, în picioare. „Noi, aici, nu vrem să se întâmple ca în restul oraşului. Pe cât posibil, am dori să se facă repede parcările din momentul în care se dărâmă garajele. Gândiţi-vă că sunt între blocuri şi praful ar fi de nesuportat”, ne-a mai transmis Andrei Tudorie.

Copaci uscaţi şi buruieni înalte

La întâlnirea cu cititorii de joia trecută, a venit şi Ion Olteanu, un pensionar care ne-a transmis că s-a săturat să tot facă sesizări şi să nu vină nimeni să remedieze problema crengilor uscate. „Este periculos să mergi pe sub copacii din cartier, pentru că mulţi dintre ei au fost plantaţi odată cu cartierul, iar acum sunt uscaţi, bătrâni. Au nevoie de o toaletare responsabilă, dar ar trebui să fie plantaţi şi alţii”, ne-a explicat bătrânul. În baston, gârbovit de anii mulţi pe care îi poartă, Ion Olteanu a venit să se plângă de mai multe aspecte, însă acesta a fost cel mai important.

Pe lângă copacii bătrâni, omul nu a trecut cu vederea nici buruienile care cresc necontrolat în parcuri, între blocuri, în grădini, peste tot. „Sunt locuri unde iarba ajunge la un metru înălţime. Păi, unii oameni au căţei, alţii au copii. În iarba înaltă se ascund căpuşele, aşa că nu e deloc normal să nu vină nimeni să o taie. În alte oraşe, nu vezi aşa ceva. Totul e aranjat, frumos. Nici nu poate cetăţeanul să iasă să taie el iarba, că primeşte amendă şi pentru că deranjează ordinea publică, şi pentru că lucrează fără autorizaţie. În aşa hal am ajuns, după 25 de ani de „democraţie”. Alegem ce vrem, şi la urmă nu ne ajută cu nimic ce alegem. Rămânem doar cu promisiunile şi bălăcărelile lor”, ne mai povesteşte gălăţeanul.

Pericole sunt, în Ţiglina II, la tot pasul, fie că este vorba despre gropile din ce în ce mai multe, de câinii care se adună seara, de maşinile care nu se asigură sau de copacii uscaţi, ale căror crengi ameninţă să se rupă oricând. Din nefericire, oamenii s-au învăţat deja să trăiască cu ele, şi numărul celor care se plâng este mult mai mic decât numărul celor care sunt deranjaţi de ele.

      

Citit 4675 ori Ultima modificare Marți, 02 Iunie 2015 07:28

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.