* Străzile din piatră cubică se macină, mai ales după ploi sau deszăpezire
Pe străzile din zona Bisericii „Sf. Mina”, din cartierul I.C. Frimu, sunt tot mai puţini târgoveţi! Într-o dimineaţă de joi, zăreşti, din când în când, câte un om care merge după o pâine sau după o revistă cu integrame. Este linişte, spun oamenii.
În locul dughenelor cu dulciuri, drogheriilor, pieţelor s-au ridicat alte „afaceri”. Cele mai multe dintre acestea au eşuat, iar astăzi se dărâmă cu lacătul pe uşă. Multe nu mai sunt în cartierul I.C. Frimu! Gălăţenii sunt nostalgici, de felul lor. Nu râvnesc, neapărat, după "epoca de aur", însă îşi amintesc cu mândrie de perioada înfloritoare a cartierului.
„I.C. Frimu este o zonă bună a oraşului, dacă ar fi să o comparăm cu alte cartiere. În general, în zonele de centru s-a investit, pe timpuri, mai mult. De zeci de ani, cartierul îmbătrâneşte odată cu noi. Cât am fost noi tineri şi frumoşi, era şi cartierul frumos. Acesta este un fenomen în Galaţi. Din unele puncte de vedere, noi am prins vremuri mai bune decât copiii noştri, ceea ce mi se pare absurd”, ne spune Teodor Miron.
Peisajul unui cartier gălăţean nu ar fi „întreg” fără blocurile gri, cu cinci-şase etaje. Din păcate, mai mult decât orice altă „relicvă”, acestea dau nota esteticii Galaţiului. „De aspectul blocurilor nu-i pasă nimănui, atâta timp cât nu se dărâmă. Ştim că nu sunt întreţinute cum este firesc pentru un oraş european, dar noi ne rugăm să avem măcar apă caldă şi căldură în case. Vecinii gospodari din scara blocului mai fac reparaţii cosmetice, când este nevoie. Cârpim cât putem. Aşa-s peste 90 la sută din blocurile din Galaţi - cârpite!”, adaugă Teodor Miron.
Linii de tramvai pe o stradă ciuntită
După ce s-au terminat lucrările de pe strada Traian şi Basarabiei, tramvaiele au revenit şi în zona Bisericii „Sf. Mina”. „Sunt vechi, dar bine că le avem”, spun oamenii din cartier, după ce au trecut printr-o criză a mijloacelor de transport spre zonele de interes. Străzile cu linii de tramvai se distrug de la an la an, de parcă timpul ar sfărâma intenţionat piatra cubică. „Nimic nu rezistă o veşnicie. Asta nu înţeleg autorităţile noastre locale! Au trecut atât de mulţi ani de când strada Tecuci nu a fost reabilitată, încât piatra cubică se macină, se face ţăndări. În câţiva ani, nici tramvaiele nu vor mai putea circula pe aici. Şi nu exagerez!”, ne mărturiseşte Ioana Iftimie. O altă locatară ne-a spus că autobuzele circulă prea rar şi că ar trebui suplinit traseul. „Autobuzele circulă din oră în oră, iar ca să mergem spre centru trebuie să ajungem în Piaţa Energiei sau la IREG”.
Lucrări pe o singură stradă din zonă
De mai bine de o lună, pe strada Clăbucet au fost demarate lucrări. Potrivit oamenilor din cartier, muncitorii au început reabilitarea străzii, după ce a fost o avarie la conductele Apă Canal. "A curs apa o zi şi o noapte, iar cei de la Apă Canal nu au ştiut de avarie. Timp de 30 de ore, nu a avut apă tot cartierul şi nimeni nu ne-a înştiinţat despre ce este vorbă. Mai sunt lucrări şi la instalarea „semafoarelor inteligente”. Ar fi bine să reabiliteze şi strada Anghel Saligny, unde stau maşinile de închiriat pentru transportarea materialelor de construcţii. Vedeţi că sunt numai gropi, iar când plouă, e un dezastru. Am citit în ziar că autorităţile spun că vor reabilita strada Anghel Saligny, fosta stradă Scânteia. Dar politicienii multe vorbesc şi puţine fac. Poate ne impun nouă să facem reparaţii, aşa cum ne obligă să reparăm faţadele blocurilor. Ei, în ultimii ani, câte faţade şi câte blocuri au reabilitat? Şi încă un detaliu: dacă vor scoate piatra cubică de pe străzi, vrem să ştim ce vor face cu ea. Să nu păţim ca pe strada Mihai Bravu. Au scos piatra cubică, au făcut ce au vrut cu ea şi au blocat lucrările. Aşa-i, domnilor, dumneavoastră rămâneţi cu scrisul, iar noi cu spusul”, se plânge V.T., o femeie în vârstă de 60 de ani.
Este nevoie de spaţii verzi
Lipsa parcurilor este un alt neajuns al locatarilor. În zonă, sunt trei spaţii de joacă pentru copii: lângă Biserica „Sf. Mina”, pe strada Podul Înalt şi lângă blocul O 6. În aceste parcuri mici pentru copii, adulţii nu au unde să-şi petreacă timpul liber. Locatarii spun că există spaţii pe care ar putea fi amenajate parcuri, dar, până acum, nu s-a făcut nicio investiţie în acest sens.
„Pe terenul unde a fost poligonul, în spatele Cimitirului "Eternitatea", ar fi ideal să se amenajeze un parc, cu câteva bănci, tobogane, leagăne pentru copii, mese pentru şah sau table. Atât vârstnicii, cât şi copiii ar evada într-un spaţiu verde, liniştit”, spune Geta Constantin.
Cel mai îndrăgit loc din cartier este curtea Bisericii „Sf. Mina”. „O părticică din rai”, aşa o numesc oamenii. Grădina, îngrijită, plină de flori şi copaci este o oază de relaxare. "Cu ajutorul unor donaţii şi investiţii din partea statului avem un parc adevărat în cartier. Întotdeauna este curat şi linişte. Aici venim pentru a ne umple plămânii cu aer proaspăt şi mintea cu gânduri curate. Ne bucurăm de acest parc, doar că, într-un cartier important al Galaţiului, în care locuiesc mii de oameni, un singur spaţiu verde este puţin”, adaugă Geta Constantin.
Chioşcurile abandonate se prăbuşesc
De câteva luni sau chiar de ani buni, cele mai multe chioşcuri din I. C. Frimu sunt date spre închiriere. Unele au deja geamurile sparte, semn că nu mai are nimeni grijă de ele. Micii antreprenori nu s-au grăbit să-şi deschidă vreo afacere, pentru că oamenii preferă să cumpere la supermarketuri. Asta, probabil, i-a determinat pe micii întreprinzători să-şi închidă afacerea. Deşi, produsele de calitate, de cele mai multe ori, îi atrăgeau pe oameni. „La cele mai multe chioşcuri se vindea pâine şi produse de patiserie. La chioşcul de pe strada Tecuci mergea vânzarea, dar l-au închis. În general, pe timpuri, chioşcurile acestea ne prindeau bine. Poate erau alţi oameni atunci, alţi proprietari, alte produse. Acum, ocupă locul degeaba. La unele sunt rupte şi gratiile. Poate să-şi facă adăpost orice om al străzii acolo. Vă daţi seama că în timp vor deveni un pericol. Ar fi bine să le demoleze, aşa cum s-a făcut în centru sau la gară. În locul lor, ar fi indicat să se pună nişte bănci sau să plantăm copaci, căci ne înghite asfaltul. Avem propuneri, în cazul în care autorităţile sunt interesate de părerea noastră”, declară o locatară.
Fără containere de gunoi
Locuitorii de pe strada General Ioan Dragalina trebuie să se deplaseze până pe strada Tecuci, pentru a-şi lăsa sacul menajer la tomberon. Gălăţenii care au mai pierdut, în timp, cei şapte ani de-acasă, îşi lasă gunoiul unde nimeresc, atâta vreme cât nu-i vede nimeni. „A fost un container de gunoi în faţa Bisericii "Sf. Cruce", dar nu era indicat să fie acolo. Aşa că l-au mutat în altă parte. Nu este în regulă să baţi atâta drum până la un container de gunoi şi normal ar fi să ni se pună unul în apropierea blocurilor”, ne explică V. T.
Deşeurile menajere sunt „plimbate” de vântul tomnatic şi pe strada Nae Leonard, mai ales în spatele garajelor. „Aici, discuţia este alta. Observăm cât de gros sau subţire poate fi obrazul cetăţeanului. În spatele blocurilor R2, de pe strada Leonard, este mizerie mare. Mai scot oamenii străzii deşeuri din containere, apoi aruncă fiecare cetăţean câte o hârtie şi ne trezim cu un morman de gunoi”, ne spune Teodor Miron.
"Eternitatea" nu-şi găseşte pacea
De obicei, oamenii evită locurile sinistre, dar, în Galaţi, nu întotdeauna reuşeşti să le treci cu vederea. Locatarii din blocurile de pe strada Nufărului nr. 3, din spatele Cimitirului "Eternitatea", sunt „condamnaţi” în faţa mizeriei. Pe un teren destul de mare, în apropierea sediului Ecosal, se întind dezolant mormane de gunoi. „Spiritul civic” al cetăţeanului a ajuns la „cote maxime”, astfel încât până şi gardul de pe aleea ce duce spre cimitir a fost furat. Au mai rămas câţiva stâlpi, dar nu se ştie pentru câte zile. Evenimentele pline de misticism, de pe strada Nufărului, le trezesc întrebări gălăţenilor, disperaţi din cauza focarului de infecţie care „creşte” sub ochii lor. „Toată mizeria din spatele cimitirului, unde a fost poligon, dar şi depozit de materiale, intră în scările blocurilor noastre, apoi chiar în casele noastre. Nu se mai poate aşa. Autobaza Ecosal este la doi paşi de acest teren şi niciodată nu s-a strâns gunoiul. Poate că este teren privat, dar nu mai putem suporta această tortură. Cum să nu ajungă atâţia oameni la Spitalul de Boli Infecţioase, dacă dormim la cap cu un astfel de dezastru? Vara, când se încălzeşte, nu mai respiri aer proaspăt. Am fost şi peste hotare, dar aşa ceva nu am văzut”, spune Ergica Gâlcă, locatară pe strada Nufărului, din anul 1991.
Grădiniţă, vizavi de terenul infect
Copiii de pe strada Nufărului sunt cei mai expuşi riscului de a fi infectaţi, mai ales că, vizavi de cimitir se află grădiniţa „Scufiţa Roşie”. Firesc ar fi fost ca, în acest context, grija autorităţilor locale să crească. „Cum să iasă copiii de la grădiniţă afara să se joace? Ei sunt energici şi pun mâinile pe tot ce li se pare interesant. La câţiva paşi, „înfloreşte” focarul de infecţie. Ne este frică pentru noi, pentru copii, chiar şi pentru animale. Terenul este atât de mare încât s-ar putea construi ceva aici. Dar, ce să facem, suntem uitaţi ca multe alte cartiere. Într-un cartier, fostul Centru de Transfuzii este focar de infecţii, în altul, o clădire demolată a rămas de izbelişte şi lista poate continua. Nu este timp şi pentru necesităţile cetăţeanului”, conchide o altă locatară pe de strada Nufărului.
Gunoi împrăştiat printre morminte
Toată mizeria de la fostul depozit de materiale ajunge şi pe mormintele răposaţilor din Cimitirul "Eternitatea". În general, mormintele de la intrarea din spate a cimitirului par a fi uitate. Crucile de pe unele morminte, deşeurile, mesele şi scaunele se încâlcesc printre buruienile de un metru înălţime. În „oraşul de pe lumea cealaltă”, cu 27.000 de „locuitori”, nu este tocmai linişte, pentru că oamenii care intră în cimitir calcă direct pe morminte.
„Nici măcar în apropierea Învierii nu se face curăţenie. Vântul aduce gunoaiele de la marginea cimitirului, iar de mormintele de la intrarea din spate nu prea are grijă nimeni. Poate nu mai trăiesc nici rudele, dar acesta nu-i motiv să fie lăsate de izbelişte”, mărturiseşte Cristian Ginghină.
Până şi gardul din cărămizi roşii, de la intrarea din spate, se dărâmă. „A fost pusă o plasă în loc, dar, cel mai probabil, au furat-o. Soluţia pentru a scăpa, cât de cât, de invazia deşeurilor ar fi să se mobilizeze angajaţii Ecosal, apoi să instaleze mai multe coşuri. Mizeria din zonă afectează şi viii, şi morţii, că şi ei au nevoie de pace şi curăţenie. Cimitirul "Eternitatea" este, de fapt, o zonă de istorie, un muzeu, pe care nu l-au bombardat nemţii, ruşii sau americanii. Monumentele eroilor de război şi revoluţii vorbesc despre istoria acestor locuri, iar noi lăsăm totul să piară în mijlocul murdăriei făcute de mâna omului”, concluzionează Cristian Ginghină.
Problema terenului transformat într-un depozit de deşeuri a fost semnalată autorităţilor şi acum trei ani, dar în tot acest timp nu a intervenit nimeni, chiar dacă şi gălăţenii din această zonă sunt plătitori de taxe şi impozite!
"Pentru ce plătim taxa de ecarisaj?"
Nu există cartier în Galaţi fără câini comunitari. În unele locuri sunt mai mulţi, în altele mai puţini. Problema maidanezilor persistă şi în I.C. Frimu. La toate colţurile de stradă, dai de câini speriaţi, flămânzi şi chiar agresivi. În jurul tomberoanelor, haitele se înmulţesc şi stau cu ochii ţintiţi spre sacul menajer adus de locatar. „Ne este milă de ei, le mai dăm de mâncare, pentru că sunt nişte suflete. Unii ne critică, atunci când le dăm un colţ de pâine, şi bine fac, pentru că de ei ar trebui să aibă grijă autorităţile. Dacă ar fi câteva zeci de câini în oraş, nu am face atâta zarvă, dar în Galaţi sunt mii”, precizează Mărioara Ichim. Femeia mai spune că haitele se adună în spatele Cimitirului "Eternitatea" şi din cauza acelei zone insalubre, cel mai probabil, animalele sunt infectate. „Suntem obligaţi să plătim taxa de ecarisaj. Şi, evident, o plătim. Din cauza incompetenţei Consiliului Local, suntem obligaţi să o plătim chiar de două ori. Asta-i bătaie de joc. Câinii mişună pe toate străzile Galaţiului, iar noi trebuie să plătim taxe. La asociaţia blocului am stabilit să dăm în judecată CL. Măcar dacă ar renunţa la fotoliile lor, dar ei au tupeul să vorbească în faţa oamenilor despre legi. Este timpul să ne deşteptăm şi noi, pentru că datorită muncii noastre au salarii autorităţile”, spune indignată o femeie, care preferă să rămână anonimă. În acelaşi timp, oamenii cred că stăpânii câinilor ar trebuie să strângă materiile fecale lăsate de patrupedele pe care le îngrijesc.
Străzi sufocate de maşini. "Demolarea garajelor ne-ar aduce parcări"
Oamenii care au venit să stea de vorbă cu reporterii „Vieţii libere” s-au plâns, şi de această dată, că locurile de parcare sunt insuficiente. Soluţia ar fi să se demoleze garajele, care sunt răspândite în toată zona Bisericii „Sf. Mina”. Pe lângă asta, în faţa blocurilor se află maşini vechi, abandonate, care ar trebui ridicate de autorităţi.
Ac de cojoc pentru găştile de cartier
Găştile de cartier, care perturbau liniştea locatarilor, şi-au pus în frâu vechile obiceiuri. „Am avut un chin cu tinerii care consumau alcool şi spărgeau seminţe toată noaptea. La un moment dat, brusc, au dispărut şi ne-am liniştit şi noi. Poate le-a găsit ac de cojoc poliţia”, spune Mărioara Ichim.
