Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere, respectiv numărul de ani preconizat pentru ca o persoană să îi trăiască fără probleme de sănătate, era în Uniunea Europeană, în anul 2016, de 64,2 ani pentru femei şi 63,5 ani pentru bărbaţi, arată datele publicate luni de Eurostat.
În România, speranţă de viaţă sănătoasă era, în 2016, de 59,8 ani în cazul bărbaţilor şi de 59 de ani în cazul femeilor, în ambele cazuri sub media din UE, dar mai mare decât în alte state dezvoltate. De exemplu, în cazul bărbaţilor, speranţa de viaţă sănătoasă era în România mai mare decât în Finlanda şi Austria, iar în cazul femeilor era mai mare decât în Luxemburg, Olanda, Elveţia, Finlanda şi Austria. Statul membru UE cu cea mai mare speranţă de viaţă sănătoasă în 2016, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, era Suedia, cu 73,3 ani pentru femei şi 73 de ani pentru bărbaţi. La polul opus, Letonia avea cea mai mică speranţă de viaţă sănătoasă, 54,9 ani pentru femei şi 52,3 ani pentru bărbaţi.
Numărul de ani pe care o persoană este aşteptată să îi trăiască fără probleme de sănătate era mai mare pentru femei decât pentru bărbaţi în 20 de state membre, iar în rândul acestora există patru ţări unde această diferenţă era mai mare de trei ani: Bulgaria, Estonia, Lituania şi Polonia. În schimb, în şapte state membre, inclusiv România, speranţa de viaţă sănătoasă este mai mare în cazul bărbaţilor decât în cazul femeilor. Cele mai mari diferenţe se înregistrau în Olanda (cinci ani), Luxemburg şi Portugalia (ambele cu 2,5 ani) şi Finlanda (2,1 ani).
În ciuda acestor statistici, alte date ale Eurostat arată faptul că populaţia României se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte mortalitatea prin cauze prevenibile. Mai simplu spus, în ţara noastră se moare mai mult decât în alte ţări europene din cauza accidentelor rutiere şi a bolilor nedepistate la timp, în stadii în care ar fi tratabile.
