Cercetătorii de la Universitatea din Tel Aviv au prezentat prototipul unei inimi miniaturale, despre care oamenii de ştiinţă israelieni afirmă că reprezintă primul cord creat cu o imprimantă 3D folosind ţesut uman, potrivit AFP.
"Este pentru prima dată, oriunde în lume, când cineva a reuşit să conceapă şi să printeze în integralitate o întreagă inimă plină cu celule, vase sangvine, ventricule şi camere", a explicat profesorul Tal Dvir, coordonatorul acestui studiu, ale cărui rezultate au fost prezentate într-o conferinţă de presă, potrivit agerpres.ro.
Până acum, potrivit universităţii israeliene, oamenii de ştiinţă au reuşit să printeze cu succes doar ţesuturi simple, lipsite de vase sangvine. Profesorul Dvir a subliniat importanţa unei inimi obţinute cu celule şi material biologic al pacientului, o tehnică utilizată pentru a elimina riscul de respingere a grefei. Inima prezentată de cercetătorii israelieni, pe care jurnaliştii au putut să o vadă în timpul unui proces de printare ce a durat aproximativ trei ore, are mărimea unei inimi de iepure sau a unei cireşe. "Inimile umane, mai mari, necesită aceeaşi tehnologie", a explicat profesorul Tal Dvir.
Urmează "educarea" inimilor printate
Următoarea etapă pentru cercetători va consta în "cultivarea" unor inimi printate în laborator şi "educarea lor" pentru ca ele să se comporte ca o inimă naturală. Starea actuală a acestei inimi primitive poate fi comparată cu aceea a inimii unui embrion. "Celulele trebuie să îşi formeze abilitatea de pompare; ele pot în prezent să se contracte, însă avem nevoie ca ele să lucreze împreună", a explicat coordonatorul cercetării.
După ce vor realiza acest obiectiv, oamenii de ştiinţă intenţionează să transplanteze inimile astfel obţinute în animale de talie mică, precum iepuri şi şobolani, pentru a testa funcţionarea lor. "Poate că peste zece ani vor exista imprimante de organe în cele mai bune spitale din lumea întreagă, iar aceste proceduri vor fi realizate în mod obişnuit", a mai spus profesorul Tal Dvir.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat, în 2018, că boala arterială coronariană - cardiopatie ischemică - şi accidentul vascular cerebral reprezintă cele mai mortale maladii din lume.
