TRATAT de LĂCOMIE (despre Fiul Nopţii)

TRATAT de LĂCOMIE (despre Fiul Nopţii)
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"

Treptat, coboară şi mănâncă tot:/ păgâne, sfinte, scumpe, brute, nete,

curate şi murdare, până când/ nimic, nimic, nimic nu se mai vede!

Nu-i pasăre, nu-i om, nu-i animal,/ n-are contur, nici milă, se repetă,

nu umblă cu lumină, nu-i urât/ în firea lui abstractă (sau concretă)!

E chiar frumos, e tandru când păşim/ în doi, încet, prin unghiurile sale,

prin labirintul său descântător/ de vrajă-n destrămări sentimentale!

Sau când gustăm amar după amar,/ sau dulce după dulce... şi se pare

că ist adânc şi mare nepătruns/ nu-i templu-nchis, ci largă deschisoare!

Chiar mai frumos când ist necunoscut/ se lasă sfâşiat de Luna plină,

şi (re)vedem că n-a mâncat nimic,/ şi stăm cuminţi în mreje de lumină!

Şi ce abstract (sau ce concret) uşor/ ist Fiu al Nopţii noastre minunate

ne apără de rău şi de viclean.../ până când piere dincolo de moarte!

NEC PLUS ULTRA, Colecție

Citit 2712 ori Ultima modificare Joi, 10 Octombrie 2024 13:33

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.