- Culturile se fac în săli, pe rafturi supraetajate, cu materie primă importată de la unguri * Se strâng şi 5 tone de ciuperci la o recoltă * Ciupercarul, un condamnat în fermă
Albul ciupercilor de Fileşti şi Şendreni deja răsărite acoperă sute de metri! Odată ajunse la maturitate, imediat ce sunt recoltate, ciupercile iau drumul standurilor din Billa, Real şi Selgross sau pe cel al Pieţei din Micro 17. Livrări se fac şi la Brăila sau Constanţa. Cei mai mulţi dintre noi le-am cumpărat, nu o dată, fără să ştim povestea extraordinară a ciupercăriilor în care au crescut şi a oamenilor care şi-au dedicat ultimii patru ani din viaţă dezvoltării acestor culturi. Pentru Vasile Dicu, acum în vârstă de 57 de ani, ciupercăria a fost şansa unui nou început. Pentru copiii săi, Bogdan Dicu şi Camelia Solomon, reprezintă o afacere de familie, pe care să o dezvolte în timp şi să o tranforme în una dintre cele mai profitabile de acest fel din ţară.
În loc de casă, ciupercărie
Vasile Dicu - fondatorul ciupercăriei din Fileşti - ne spune că viaţa l-a pus la grea încercare, în urmă cu patru ani. A lucrat mai întâi în Combinat, apoi şi-a dedicat 15 ani unor afaceri în agricultură. Lucrurile nu au mers, până la urmă, aşa cum îşi dorise, aşa că a ieşit din afaceri cu mult mai puţin decât se aşteptase. «Am avut şi noroc, poate. Când rămăsesem fără bani, o vecină mi-a cumpărat casa în care locuiam cu 200.000 de euro, dintre care 110.000 în avans. Era anul 2008, când valoarea imobiliară era alta. Cu acei bani am început o ciupercărie, cum exista, la acel moment, doar la Pechea. Am închiriat un grajd aici, la Fileşti, şi am investit cam 100.000 lei ca să îl transform într-un spaţiu potrivit, cu săli pentru creşterea ciupercilor. Alţi 17.000 de euro s-au dus numai la consilierul care a venit să mă ajute la înfiinţarea fermei», îşi aminteşte Vasile Dicu.
De curând, familia Dicu şi-a extins afacerea pe alţi 5.000 de metri, la Şendreni. Acum sunt în funcţiune 11 săli de incubare şi creştere a ciupercilor, fiecare cu suprafeţe cuprinse între 200 şi 220 de metri pătraţi.
Cum se nasc pălăriile albe cu picior
Ciupercile cresc în saci plini cu compost însămânţat, peste care se aşează un strat de turbă. Sacii sunt aşezaţi, ordonat, pe rafturi supraetajate. În mediul închis, totul este permanent sub control: temperatura, umiditatea şi emisiile de dioxid de carbon.
«Plătim 2.000 de euro pentru compostul însămânţat care ne este suficient pentru două luni. Îl aducem de la unguri şi mai dăm 1.100 de euro pe transportul cu tirul. Şi turba tot de la unguri o aducem. Practic, noi doar creştem aici ciupercile din soiul Champignion», explică singurul fermier ciupercar din zonă.
Mai întâi, sacii cu compost însămânţat, abia descărcaţi din tir, ajung într-o sală unde începe perioada de incubaţie. Odată acest proces încheiat, sunt mutaţi apoi în alte săli, unde se aşează şi stratul de turbă şi iarăşi sunt lăsaţi în întuneric. Odată ce ciupercile răsar şi încep să crească, dezvoltarea este spectaculoasă. «În anumite faze de creştere, o ciupercă îşi poate dubla dimensiunile în opt ore. Cresc văzând cu ochii”, spune Vasile Dicu.
La fiecare nouă incubaţie, totul în jur se curăţă şi se văruieşte, astfel încât mediul să fie aproape steril, în permanenţă, iar calitatea cipuercilor să rămână nealterată. «Nu poţi ţine o ciupercărie fără un condamnat la locul de muncă, din propria ta familie. Eu sunt un om liber, am aici cam tot ce îmi doresc, numai că nu pot să plec. Culturile trebuie monitorizate în permanenţă», ne spune ciupercarul gălăţean. O recoltă bună ar consta în circa 5 tone de ciuperci.
Preţul ciupercilor
În timpul verii, preţul kilogramului de ciuperci, la producător, scade până la 5 lei. În acest moment, s-a ajuns la 7 lei. Din oraş, le luăm cu un preţ ceva mai mare pentru că şi retailerii care le vând prin intermediul sectoarelor de legume fructe au adaos. Singura piaţă din care puteţi cumpăra ciupercile Champignion de Fileşti sau Şendreni este cea din Micro 17. «Am găsit acolo o comerciantă cu care am reuşit să mă înţeleg. Eu îi dau ciuperci, dar numai cu condiţia ca ea să nu-şi pună la preţ mai mult de 50 de bani peste suma cu cale le-a luat de la mine. În acest fel sunt mai accersibile pentru gălăţeni. Şi pot să vă spun că au căutare. Într-o zi slabă se vând cam 150 - 200 de kilograme », ne spune cipercarul.
Afacerea s-a dezvoltat repede
În afara investiţiei iniţiale, familia Dicu a mai avut nevoie şi de un credit pentru a se extinde. «Am mai împrumutat circa 110.000 de euro, din care am plătit deja o bună parte. La început, rata era de 12.000 lei lunar, iar acum a scăzut la jumătate. Până când această datorie nu se va acoperi, nu prea mai facem cine ştie ce cheltuieli şi investiţii», spune Vasile Dicu. De curând, Bogdan Dicu a accesat şi fonduri europene prin măsura 121 «Instalarea tânărului fermier». N-a fost însă uşor şi au trecut trei ani până când proiectul să fie aprobat. Acum, însă, lucrurile au intrat în linie dreaptă şi mai este nevoie doar de foarte, foarte multă muncă şi de răbdare. «Nu e o afacere cu profit fabulos, dar banii sunt siguri, dacă îţi vezi de treabă, Cred că asta este satisfacţia muncii şi e una dintre cele mai mari bucurii ale mele», conchide Vasile Dicu, ciupercarul din Fileşti şi Şendreni.
Nu se produc suficiente ciuperci
Potrivit ciupercarului Vasile Dicu, în judeţ mai funcţionează, în acest moment, doar două ferme de profil, în afara celei pe care o administrează la Fileşti şi Şendreni. „Din câte ştiu eu, în acest moment mai este un ciupercar la Independenţa şi unul la Târgu Bujor. A mai fost şi cel din Pechea, dar care a ieşit din afaceri în urmă cu vreo doi ani. Loc pe piaţă mai este. Vara, cererea e mai mică, motiv pentru care scade şi preţul. Ciupercile se caută mai ales în perioadele de post", spune Vasile Dicu.
Ciupercile mici sunt mai gustoase
Ciupercarul Vasile Dicu ne spune că acei clienţi care nu cumpără decât ciuperci mari sunt greşit informaţi. "Ciupercile de dimensiuni mai mici au gustul cel mai bun. Cele mari se curăţă uşor, dar cele mici, dacă sunt cultivate şi recoltate corect, pot fi puţin spălate, dar nu necesită curăţare. Se pot adăuga în mâncare cu tot cu coajă, fără consecinţe neplăcute", a precizat Vasile Dicu.
Sunt proaspete cel mult 10 zile
Din momentul recoltării, o ciupercă îşi păstrază toate proprietăţile maxim 10 zile. "Ea conţine apă, în proporţie de 85 la sută. Cu fiecare zi care trece se deshidratează, chiar şi dacă e ţinută la rece. Îşi poate păstra proprietăţile esenţiale şi gustul, dar dacă i se schimbă aspectul oricum clienţii nu vor mai dori să o cumpere", este de părere Vasile Dicu.
