- Statuia închinată lui Ioan Vodă cel Viteaz zace în mizerie * Nimeni nu îşi asumă responsabilitatea pentru halul în care a ajuns monumentul, prădat de hoţii de fier, de vandali şi năpădit de buruieni * Mai rău, nimeni nu spune că va da bani ca să dreagă lucrurile * Doar oamenii din Roşcani îşi mai amintesc cât de mult le plăcea monumentul, pe vremea când era întreţinut
După ce i-a învins în repetate rânduri pe turci şi după ce şi-a dat viaţa la Roşcani, în iunie 1574, Ioan Vodă cel Viteaz (supranumit şi „cel Cumplit” sau „cel Rău”) se chinuie din nou, de ani buni, pe câmpurile din comuna Băneasa. Din nepăsare sau din neputinţă, autorităţile au lăsat statuia domnitorului pradă lăcomiei hoţilor de fier, furiei vandalilor şi bălăriilor care ies din fiecare colţ al pavajului monumentului. Din păcate, şansele ca cineva să-l mai salveze vreodată pe vodă din mizerie sunt foarte mici. Primăria susţine că sarcina recondiţionării statuii revine Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Galaţi. În replică, direcţia gălăţeană afirmă că monumentul este unul de categorie B, deci doar de interes local şi judeţean, aşa că Primăria Băneasa trebuia să-şi fi alocat de mult bani din bugetul propriu ca să-i redea demnitatea lui Ioan Vodă cel Viteaz. În vreme ce nimeni nu e dispus să recondiţioneze statuia, oamenii din satul Roşcani mai pot doar să îşi amintească vremurile când Vodă cel Cumplit, care le străjuieşte intrarea în sat, era tratat cu demnitate şi când ei se adunau cu plăcere pe treptele monumentului, la sărbători.
Cine şi când l-a pus pe Vodă cel Viteaz pe soclu?
Autorul statuii este sculptorul gălăţean Gheorghe Turcu, iar lucrarea înaltă de 4,5 metri a fost realizată în stil figurativ. Turnarea în bronz s-a realizat la Combinatul Fondului Plastic din Bucureşti, iar costurile de concepţie şi producţie au fost suportate de Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al judeţului Galaţi. Inaugurarea a avut loc în anul 1976, deşi fusese programată cu doi ani mai devreme, când se împlineau 400 de ani de la moartea domnitorului. Până după Revoluţie, statuia a avut parte de conservarea necesară şi de protecţie.
Acum, nimeni nu mai ştie sau nu mai vrea să spună când a început cu adevărat jaful.
Durerea bronzului şi travertinul sfărâmat
Bronzul în care e turnat Ioan Vodă cel Viteaz e murdar şi se vede cu ochiul liber că nimeni nu s-a mai străduit să cureţe statuia de mult timp. Travertinul soclului înalt de circa cinci metri de pe care veghează Vodă a fost spart, iar la picioarele domnitorului s-a aşternut un covor de sfărâmături pe care nimeni nu s-a străduit să le strângă. După ce am urcat cele trei rânduri de câte 10 trepte şi am ajuns la soclul statuii, am descoperit şi porţiunea pe care fusese prinsă o placă din bronz, cu date referitoare la viaţa domnitorului şi la lucrarea artistică. Cel mai probabil, placa a fost prima piesă a monumentului care a luat drumul vreunui centru de fier vechi. Pardoseala s-a crăpat şi de peste tot irump bălăriile pregătite să se agaţe unele de altele şi să înghită cât mai mult din monument. Nici iarba din spaţiile verzi special amenajate în trepte n-a mai fost tunsă demult, judecând după înălţime şi după modul dezordonat în care a crescut.
Primăria promite doar curăţenie
Secretarul primăriei din comuna Băneasa, Vasile Şerban, spune că placa statuii a fost furată prin 1994. S-a sfărâmat şi travertinul, dat fiind faptul că Primăria nu are cum să asigure paza monumentului, aflat în câmp deschis, la 3 kilometri de intrarea în satul Roşcani. „Statuia se află în patrimoniul Direcţiei de Cultură, deci nu este datoria noastră să o recondiţionăm. Curăţenie vom face, cu beneficiarii de venit minim garantat. Noi am şi depus la Direcţia de Cultură un proiect de finanţare, în 2004-2005, dar nu ni s-a aprobat. La acea vreme erau necesari circa 20.000 de lei pentru reabilitarea monumentului”, a declarat Vasile Şerban. Între timp, suma necesară a crescut, cu siguranţă, proporţional cu daunele produse între timp.
„E de interes local, deci de competenţa primăriei!”
Consilierul Direcţiei de Cultură, Marius Mitrof, a declarat că abordarea primăriei Băneasa nu este corectă. „Statuia respectivă este un monument de categorie B, deci de interes local şi judeţean. Potrivit legii, fiecare primărie are obligaţia să-şi prevadă în buget sume de bani cu care să întreţină monumentele pe care le are pe raza comunei. Noi am făcut o adresă în acest sens încă din anul 2009, dar nu am primit nici un răspuns. Aşa se întâmplă de obicei: câteva primării ne răspund că nu au alocat niciun ban pentru monumente, dar cele mai multe nici măcar nu se mai obosesc”, a declarat Marius Mitrof.
Ce frumos era!
Oamenii din satul Roşcani îşi amintesc şi vremurile în care autorităţile îngrijeau monumentul şi se putea duce cu plăcere la sărbătorile organizate în zonă. „Da, a fost frumos. După ce au ridicat statuia acolo, au îngrijit-o o vreme. Dar în ultimii ani, nimic. Doar de Sărbătoarea Bujorului se mai face puţină curăţenie, atât. Înainte era multă lume, veneau invitaţi. Dar acum pe cine să mai inviţi dacă arată aşa cum arată! Am vrea să se facă ceva şi să facă din nou monumentul aşa cum era înainte”, ne-a declarat Apostu Iftode, în vârstă de 74 de ani. Şi sătenii mai tineri au amintiri frumoase legate de monument. „Chiar că nu s-a mai făcut nimic, la statuie, în ultimii ani. Parcă totuşi până acum vreo doi ani tot se mai făcea, măcar curăţenie. Eu ţin minte că în copilărie ieşeam cu şcoala să mai facem treburi din astea, dar acum nu se mai lucrează nici aşa”, ne-a spus Gheorghe Sima, de 41 de ani. Doamna Sima îşi aminteşte că se ţineau şi servicii religioase la monument, în vremurile în care starea statuii o permitea.
Drum drept spre uitare
Ar fi de mirare să observe cineva dacă, într-o noapte, vreun localnic înnebunit după profit ar lega statuia şi ar trage-o jos de pe soclu şi apoi ar târî-o pe câmp, cu tractorul. Primăria nu face momentan nimic, iar Direcţia de Cultură spune că sarcina este a autorităţilor locale. Aşa că, cel mai probabil, domnitorul care acum se zbate în mizerie, se va scufunda, încet-încet, şi în uitare. Oricum, autorităţile nu mai dau doi bani pe statuie de mult timp!
Domnitorul cel cumplit, dar destoinic
Ioan Vodă cel Viteaz sau Ioan Armeanul (mama sa făcea parte din familia armenească Serpega) a primit numele de "cel Cumplit" sau "cel Rău" din partea boierimii şi a clericilor. Era strănepot al lui Ştefan cel Mare şi a domnit în Moldova doar din februarie 1572 până în iunie 1574. În aceşti doi ani, cu ajutorul cazacilor şi al artileriei sale, a câştigat mai multe bătălii împotriva turcilor, printre care cele de la Tighina, Cetatea Albă şi Brăila, pe care a recucerit-o prin asediu. Turcii îl ucid la Roşcani, după ce fusese trădat. În funcţie de sursele istorice, trupul său a fost legat de trei (sau de patru) cămile şi sfârtecat.
