- Ţăranii din judeţul Galaţi se pricopsesc cu parcuri pentru "îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a calităţii aerului" * S-au aprobat finanţări consistente pentru şase comune, însă pentru niciunul dintre proiecte nu sunt documente care să ateste, aşa cum cere legea, că ar exista poluare ce trebuie combătută * La Barcea, parc de zeci de mii de euro, iar pe drumuri îţi rupi gâtul prin gropi
Guvernul Boc a alocat, în anul 2011, zeci de milioane de euro pentru a amenaja spaţii verzi. Însă nu pentru orăşenii sufocaţi între blocurile de beton ci, stupefiant, pentru oamenii de la ţară. E absurd să procedezi astfel, mai ales pe timp de criză, dar chiar aşa s-a întâmplat. Prin intermediul Hotărârii de Guvern 110/2011 (publicată în Monitorul Oficial Nr.122/17 februarie 2011) Guvernul a dat, la nivel naţional, nu mai puţin de 214.548.162 lei (47.677.369 euro) pentru extinderea suprafeţelor aferente spaţiilor verzi din localităţi, inclusiv din comune şi sate. Scopul declarat era să ajungem şi noi la aceeaşi suprafaţă de spaţiu verde per cap de locuitor ca şi vest-europenii. Că tocmai iarba verde şi aerul curat îi lipseau, mai cu seamă, ţăranului!
În judeţul nostru, niciunul dintre cele patru oraşe (Galaţi, Tecuci, Târgu Bujor şi Bereşti) nu a primit bani pentru parcuri prin intermediul HG 110/2011, fiind aprobate însă şase proiecte de finanţare depuse de comune, evident cu primari «portocalii». Astfel, potrivit actului normativ, s-a dat undă verde finanţărilor destinate creării de noi parcuri pentru îmbunătăţirea calităţii mediului în: Movileni (990.000 lei), Gohor (989.999 lei), Tuluceşti (776.107 lei), Barcea (565.835 lei), Bălăşeşti (447.932 lei) şi Piscu (422.102 lei). În total, 4.191.975 lei alocaţi pentru a le da aer curat unor oameni care au mult mai mare nevoie, de fapt, de apă, de canalizare şi de drumuri asfaltate.
Şi pentru că aerul de la ţară este mai curat decât cel de la oraş, în unele cazuri se simte şi mai bine parfumul banilor alocaţi nu pentru a ajunge în parcuri, ci în diverse buzunare. Am analizat cazul comunei Barcea, unde suma necesară pentru construcţia parcului a scăzut, odată cu schimbarea primarilor, cu peste 40.000 de euro. Oricum, parcul bărcenilor e în continuare foarte scump, iar investiţia rămâne nejustificată, de vreme ce pe drumurile din Barcea - chiar şi pe cele parţial asfaltate - îţi rupi maşina în două.
Cum au hotărât că le trebuie parc de 125.000 euro
Potrivit finanţării pe care o aprobase Guvernul în 2011, când primar la Barcea era Relu Popescu (PDL), comuna ar fi urmat să aibă la dispoziţie 565.835 lei (125.741 euro, la cursul prezent) pentru a-şi construi parc. De ce atât de mare cheltuiala, când se putea amenaja fără probleme un spaţiu cu bănci şi arbori, doar punându-i la muncă pe beneficiarii de venit minim garantat din comună?
Un fost consilier local din Barcea, care nu a dorit să îşi dezvăluie identitatea în paginile ziarului, a declarat că mulţi dintre consilieri, dar şi dintre oamenii de rând din comună, s-au opus cheltuirii unei asemenea sume colosale pentru un simplu parc. Omul mai spune că nici el, nici alţii, nu au vrut să voteze investiţia în şedinţele de CL. Opoziţia a durat până când, spune fostul consilier, mai multe nume mari ale formaţiunii politice şi-au făcut drum până la Barcea şi i-au constrâns pe membrii de partid să voteze pentru aprobarea bugetului astronomic destinat parcului.
Cu o treime mai ieftin, dar încă prea scump
Relu Popescu (PDL) nu mai este primar, iar scaunul de edil este ocupat, în urma alegerilor din iunie, de Constantin Zamfir (PNL), fostul viceprimar. Acesta spune că suma pentru realizarea parcului a scăzut considerabil, de la peste 700.000 lei, cât fusese iniţial, la mai puţin de 400.000 lei. Mai exact, construcţia parcului a fost atribuită firmei SC Super A Plus K SRL. Criteriul de atribuire a fost preţul cel mai scăzut, Super A Plus K depunând cea mai avantajoasă ofertă dintre cele şase firme care ar fi putut realiza parcul. Suma atribuită este de 374.233 lei, fără TVA. Cu alte cuvinte, parcul bărcenilor nu mai costă 125.000 de euro, dar nici nu scade sub 80.000 de euro.
«Banii vin de la bugetul de stat, partea noastră de confinanţare fiind de circa 60.000 lei, pe care nu îi plătim o dată, ci pe măsură ce ne vin tranşele de finanţare, de la Bucureşti. Dacă e să vorbim despre o greşeală, eu cred că ea s-a făcut la nivel central, prin modul în care a fost gândit proiectul acesta, în ţară. Dar să ştiţi că nu e rău acel parc acolo, pentru că Barcea nu avea niciunul. Nu suntem ca alte comune, unde sunt parcuri în fiecare colţ. Iar preţul cu care se fac lucrările acum este unul rezonabil. De altfel, s-a şi început lucrul. În prezent, se decopertează terenul”, a precizat primarul din Barcea, Constantin Zamfir.
Văzut de aproape, spaţiul e mic şi te face să te întrebi cum poate un spaţiu atât de meschin să înghită atâta bănet.
Cum va arăta paradisul bărcenilor
Locul ales pentru construcţie este în vecinătatea Primăriei şi, potrivit proiectelor realizate de SC Avant La Lettre SRL, parcul „Emil Pungă” pentru îmbunătăţirea calităţii mediului ar urma să se întindă pe o suprafaţă de 1.901 metri pătraţi. În centru ar urma să fie amplasată o statuie a lui Emil Pungă, iar localnicii care vor veni aici se vor putea odihni pe una dintre cele 21 de bănci. Se va face lumină în parc după montarea a opt corpuri de iluminat înalte şi a altor 13 corpuri joase. Vor fi şi pergole, şi 30 de metri liniari de gard viu. Peste 900 de metri pătraţi vor fi acoperiţi cu gazon rezistent la uscăciune (vin vremuri secetoase!), iar alţi peste 700 de metri vor fi pavoazaţi cu flori. Se vor planta şi salcâmi, dar şi gutui japonezi şi tei. Locul de joacă pentru copii va ocupa 67 de metri pătraţi, iar parcul va fi dotat şi cu un grup sanitar ecologic. Se va construi o cişmea şi pentru păstrarea curăţeniei se vor monta opt coşuri de gunoi. Potrivit primarului Constantin Zamfir, în suma atribuită pentru lucrări intră toate aceastea.
Nimic de zis, planurile parcului sunt frumoase, dar întrebarea noastră rămâne aceeaşi: de ce îşi face Barcea mai întâi parc şi abia după aceea 9 kilometri de drum asfaltat, în măsura în care şi proiectul de drum va fi dus la bun sfârşit?
Oamenii cer asfalt, nu cişmele şi statui
Plecând de la primărie, am cotit spre un pod şi am ajuns pe o stradă pe care abia mai puteam înainta. Oamenii care locuiesc în zonă s-au făcut foc şi pară când au auzit că li se pregăteşte un parc, în loc să li se facă drumul.
„Ei da, asta era acum. Ce, eu am timp să mă duc în parc? Am destulă treabă pe acasă. Şi cum vine asta cu îmbunătăţirea mediului şi a aerului? Păi dacă ies prin fundul curţii, mai am un pic şi ajung în pădure. Nu cred eu că o să se cheltuiască aşa mulţi bani pe un parc”, ne spune doamna Lenuţa, în vârstă de 59 de ani.
Se apropie de noi şi Alexandru Soare. „Nu domnule, trebuie să ne repare drumurile astea, că aşa nu se mai poate. Parcul nu-i neapărat necesar aici. Am curte, am verdeaţă şi pădurea este la o aruncătură de băţ. Primarul este cel care trebuie să facă diferenţa. E tânăr, lumea ţine cu el, dar va pierde teren dacă procedează aşa”, este de părere Alexandru Soare.
De aceeaşi părere sunt şi soţii Tecuceanu. „Să ne facă şi ceva de care avem nevoie. Ce, noi ne mai ducem în parc? Nu e normal să se bage aşa mulţi bani în parcuri, când noi avem nevoie de altele. Şi ne trebuie atât de multe …”, sunt de părere oamenii.
Chiar dacă nevoile oamenilor sunt altele, se vor alege, până în toamna viitoare, cu un parc nou-nouţ. Mulţi vor merge pe jos în spaţiul de agrement, ca să nu-şi strice maşinile pentru capriciul de a petrece câteva minute la umbra gutuilor japonezi.
Nu erau probleme de mediu la Barcea
Ca să îmbunătăţească lucrurile în ceea ce priveşte condiţiile de mediu, Barcea ar fi trebuit să aibă mai întâi ceva probleme în acest sens. Şi nu a avut. Agenţia de Mediu ne-a informat că, în 2009, CL Barcea a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi o solicitare (nr. 6193/11.06.2009) pentru evaluarea impactului de mediu al lucrării. Agenţia a răspuns că acest tip de lucrare nu necesită evaluare. Ca să înţelegem mai bine: a concluzionat cineva, pe baza unui studiu precis, că era prea puţin spaţiu verde în comună şi era nevoie de extinderea acestor suprafeţe? Dacă da, atunci de ce toate oficialităţile schimbă subiectul când vine vorba despre nevoia de îmbunătăţire a calităţii mediului, în comună?
Pază bună, de peste 80.000 euro
Potrivit celei mai recente evaluări, „Barcea nu figureazǎ pe lista localităţilor în care s-au semnalat depăşiri ale limitelor admisibile” în privinţa poluării aerului, informează Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului. Legea calităţii aerului nr. 104 din 2011 spune cǎ această situaţie se vor aplica măsuri/planuri pentru menţinerea calităţii aerului. Totuşi, planuri de peste 80.000 euro?!
