Grâul ar putea salva Galaţiul de criză. Fermierii speră într-o recoltă bună la vară
Foto: Foto: Vasile Caburgan

Grâul ar putea salva Galaţiul de criză. Fermierii speră într-o recoltă bună la vară
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Semănat sau nu la vreme, grâul de toamnă creşte şi promite să facă lan frumos * Dacă lucrurile vor merge bine, recolta de grâu ar putea să mai estompeze un pic efectele crizei asupra economiei gălăţene * După ce s-au ars anul trecut, fermierii se feresc să mai ţină rapiţa * Culturi întoarse deja pe mai mult de 1.600 de hectare * Fermierii din zona Bădălanului se luptă cu băltirile, care nu-i lasă să semene sau le îneacă răsadurile * "Suntem în urmă cu semănăturile de primăvară. S-a însămânţat abia 1 la sută din suprafaţa care trebuie lucrată. Anul trecut aveam deja 15 la sută", a precizat şeful de serviciu de la Direcţia Agricolă, ing. Profira Onode


Se anunţă un an agricol ceva mai bun, aşa că, în condiţiile în care industria gălăţeană trage să moară, mai putem spera ca măcar recoltele pe care fermierii şi managerii din agricultură le vor strânge, în toamnă, de pe ogoare să nu ne lase să ajungem un judeţ bântuit de sărăcie! Până la recoltă, însă, ar trebui mai întâi să semănăm şi să creştem lanurile.

Campania de însămânţare din toamnă n-a mers chiar ca pe roate, din cauza faptului că n-a plouat la timp, aşa că nu s-a putut însămânţa decât pe alocuri, cum spun agronomii, în epocă optimă. Până la urmă, însă, ogoarele n-au mai fost chiar de piatră, ca în toamna lui 2011, aşa că s-au semănat, iar grâul pus în pământ chiar şi mai târziu a ieşit, a înfrăţit, iar acum se dezvoltă promiţător.

Şi rapiţa e mai bună decât anul trecut, deşi sunt şi fermieri care au raportat către Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi sute de hectare de cultură întoarsă. În acest moment, potrivit ing. Profira Onode de la DADR, s-au realizat abia 1 la sută dintre semănăturile de primăvară, din cauza condiţiilor meteo. Comparativ, anul trecut pe vremea asta se semănase deja 15 la sută din suprafaţa de 260.000 de hectare care trebuie însămânţate cu diverse culturi, de la porumb la plante medicinale şi de la muştar la legume.

Rapiţa e mai mult de sămânţă

În toamna trecută s-au semănat în judeţul Galaţi 56.711 hectare de grâu, cu 205 mai multe faţă de toamna lui 2011. Culturile au ieşit cu bine din iarnă, iar acum se dezvoltă satisfăcător, este de părere şeful de serviciu din cadrul DADR Galaţi, ing. Profira Onode.

Rapiţa nu stă tocmai rău, dar e tare puţină faţă de alţi ani. Deja, din toamnă, mulţi dintre fermierii care plantaseră rapiţă, în 2011, pe o suprafaţă totală de 25.000 de hectare, au renunţat la acest tip de cultură după sezonul dezastruos din 2012, când culturile le fuseseră compromise grav de ger. În iarna trecută au fost raportate 8.732 de hectare însămânţate cu rapiţă dar, între timp, 899 de hectare au fost întoarse.

Trebuie să vă mai spunem şi că din cele 5.377 de hectare de orz, semănate în toamna trecută, doar 4509 de hectare mai sunt viabile, restul fiind arate pentru a se cultivate cu altceva. Principalul motiv pentru care culturile au fost întoarse l-a reprezentat băltirile, însă există şi situaţii în cared e vină a fost slaba calitatea a lucrărilro agricole.

Ce s-a semănat în acest an

Şeful de serviciu din cadrul DADR, Profira Onode, ne spune că, după ce că au semănat târziu şi destul de greu astă toamnă, vremea nu le-a permis fermierilor să semene în epoca optimă nici în primăvară. „Până în acest moment, s-a semănat orzoaică pe o suprafaţă de 2.393 hectare. S-au înfiinţat şi culturi de orz, plus câteva hectare de mazăre şi cartofi. Cultivatorii de cartofi s-au oprit, însă, repede, din semănat, din cauza vremii şi a pământului moale. S-au pus plante medicinale pe o suprafaţă de 18 hectare, plante de nutreţ pe 15 hectare şi muştar pe 30 de hectare. E foarte puţin, iar acestea sunt datele centralizate la data de 19 martie. De atunci nu s-a mai putut intra pe câmp. Nu s-a intrat încă la porumb, cultură care se pune printre ultimele. Zilele acestea ar trebui să se reia campania şi sperăm ca până la data de 15 mai să fim gata cu însămânţările pe toate suprafeţele. În acest moment, suntem în urmă, la nivel de judeţ”, a precizat ing. Profira Onode.

Ar mai fi de semănat, potrivit DADR, circa 260.000 de hectare de teren agricol. Până ieri, se efectuaseră 1 la sută dintre semănăturile de primăvară planificate la nivelul fermelor mari, mijlocii şi mici. Asta, în condiţiile în care anul trecut, până aproape de jumătatea lunii aprilie, se semănase deja aproximativ 15 la sută din suprafaţa cultivată anual în judeţul nostru. Dacă vremea va fi bună, întârzierea se va recupera repede, sunt de părere specialiştii.

Apa bălteşte şi le strică fermierilor socotelile

Dacă în vară e prea puţină apă în sol, iar plantele se usucă, în această primăvară apa a prisosit. De fapt, nu a plouat cu găleata, dar a cernut în fiecare zi, aşa că pământul s-a înmuiat şi nu le-a permis agricultorilor să semene. „Avem probleme cu băltirile de apă pe câmp, în zona Bădălanului. Stau în apă hectare întregi de culturi de ceapă, spre exemplu. Probleme apar şi cu băltirile de pe câmpurile neînsămânţate, iar fermierii nu pot lucra aşa cum trebuie. Din raportările şi verificările noastre de până acum, probleme sunt cu Dunărea. În aceste zile cercetăm şi câmpurile de lângă Prut pentru a vedea cum stau lucrurile”, a mai declarat directorul DADR, Profira Onode.

Probleme cu băltiri au existat şi la Piscu, spre Tudor Vladimirescu, unde s-a lucrat zile la rând pentru evacuarea apei provenite din pânza freatică şi din topirea zăpezilor. Peste o sută de hectare de păşune şi teren arabil au fost afectate în amintita zonă.

Se plantează la exterior după posibilităţi

Fermierii merg înainte, aşa cum pot. Nu plouă suficient şi adesea cantităţile mici de apă, dar care cad aproape zilnic, nu fac decât să îi încurce şi să amâne perioada în care trebuie executate semănăturile de primăvara. Chiar aşa, nu există fermier care să nu spere, în acest moment, într-un an agricol cu un deznodământ mai fericit decât cel de la recoltele din toamna lui 2012. Ce s-a plantat în toamnă, merge bine, în linii mari. Iar ce e de pus în primăvară, se va pune în perioada imediat următoare.

„N-am plantat, încă, tutunul în câmp. Chiar în aceste zile facem răsadurile pentru solar, urmând ca abia după Paşti să ieşim şi să le replantăm în câmp. E greu de zis, acum, cum se anunţă acest an agricol pentru culturile de tutun. Ceea ce pot spune este că anul trecut a fost unul extrem de prost, din cauza secetei şi din cauza faptului că n-am putut iriga pe câmp, iar culturile nu s-au dezvoltat aşa cum ar fi trebuit. Sperăm ca acesta să fie un pic mai bine. N-am schimbat deloc suprafaţa pe care urmează să lucrăm. Pregătim răsaduri pentru o suprafaţă de 11 hectare, aceeaşi pe care am cultivat-o şi în cursul anului trecut”, a precizat Negoiţă Angheluţă, de 39 de ani, cultivator de tutun din Hanu Conachi, care îşi are câmpurile la Nămoloasa.

„Este adevărat că înspre Zătun există probleme cu băltirile. La ferma Simongrig situaţia este ca peste tot. Culturile au ieşit foarte bine din iarnă şi ne bucurăm că am depăşit un sezon care le-a fost de folos culturilor. Acum, din cauza băltirilor şi a faptului că pământul e moale, nu se prea poate semăna în epocă optimă, dar încercăm să ne continuăm treaba, în aceste zile. La nivel de asociaţie, nu pot spune că fermierii se orientează, în mode deosebit, spre o cultură sau alta, faţă de anii trecuţi. Suprafeţele sunt în linii mari aceleaşi, iar culturile se rotesc în funcţie de necesităţi. E adevărat că s-a pus mai puţină rapiţă, dar cine nu mai merge pe această cultură tehnică alege, de obicei, floarea soarelui. Sperăm să ne bucurăm de un an agricol mai bun decât cel care s-a încheiat”, a precizat preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, ing. Petre Grigore, în vârstă de 60 de ani.

Evoluţia agro-meteorologică

Potrivit meteorologilor, în cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate accesibilă plantelor pe profilul de sol 0-100 cm, va prezenta valori optime şi apropiate de optim, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. În zona noastră, sudul şi estul Moldovei, gradul de aprovizionare cu apă a solului se va încadra în limite satisfăcătoare. Conţinutul de apă în stratul de sol 0-20 cm (ogor) se va situa în limite optime, apropiate de optim şi satisfăcătoare, la nivelul întregului teritoriu agricol.

Ca urmare, procesele vegetative ale culturilor de toamnă se vor desfăşura pe ansamblu normal. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta bună şi medie în semănăturile efectuate în epoca optimă, respectiv medie şi slabă la cele tardive.

Cerealierele de toamnă (orz şi grâu) înfiinţate în perioada optimă vor parcurge formarea frunzei a treia (60-100 la sută), înfrăţirea (35-100 la sută) şi alungirea tulpinii (10-40 la sută), iar cele semănate după 20 octombrie, apariţia frunzei a treia şi înfrăţirea (10-100 la sută). Rapiţa se va afla în faza de dezvoltare a aparatului foliar (8-13 frunze), pe toate suprafeţele cultivate.

Citit 1991 ori Ultima modificare Miercuri, 10 Aprilie 2013 18:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.