Jale în judeţul Galaţi. Seceta ameninţă 270.000 de hectare de culturi
Foto: Foto: Vasile Caburgan

Jale în judeţul Galaţi. Seceta ameninţă 270.000 de hectare de culturi
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Cei mai mulţi dintre fermierii gălăţeni şi-au terminat campaniile de însămânţare din această primăvară * S-a semănat mai târziu decât ar fi trebuit, dar vom avea totuşi recolte bune, dacă seceta nu va arde câmpurile, ca anul trecut * Avem în cultură mai bine circa 270.00 de hectare de teren arabil, dar numai pe vreo 15.000 se poate iriga * Potrivit directorului ANIF Galaţi, Petru Bărceanu, suprafaţa s-ar putea extinde la vreo 25.000 de hectare


Campania însămânţărilor din această primăvară este pe final. Mai târziu decât ar fi trebuit, depăşind epoca optimă în multe dintre situaţii - din cauza vremii nefavorabile - însămânţările s-au realizat în proporţie de peste 95 la sută, la nivel de judeţ. În toamnă s-a pus grâu pe 56.711 hectare şi rapiţă pe 8.732 de hectare (fără să socotim suprafeţele pe care cultura s-a întors, între timp). Potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, în primăvară s-a plecat de la o suprafaţă de 206.330 de hectare programată pentru însămânţare de primăvară şi s-au realizat, până la acest moment, lucrări pe 196.775 de hectare. În cazul legumelor în câmp încă se mai seamănă, ne-a informat ing. Profira Onode, din cadrul DADR.

Ştim deja de pe ce suprafeţe se aşteaptă fermierii gălăţeni să strângă spre toamnă, porumb, floarea soarelui, grâu şi alte cereale, plus soia, sfeclă sau cartof. Câmpurile sunt vaste aşa că totul este ca fermierii să aibă infrastructură de irigaţii la îndemână şi bani suficienţi ca să plătească apa şi energia electrică. Sau, dacă nu au nici una, nici alta, să aştepte să plouă suficient. Potrivit meteorologilor, însă, nu prea se anunţă ploi în iunie, iulie şi august.

Porumb pe 115.000 de hectare

Chiar dacă anul trecut a fost dezastruos din punct de vedere al producţiei de porumb la hectar, cei mai mulţi dintre managerii din agricultură şi fermierii mijlocii şi mici din judeţ n-au dat înapoi când a venit vorba să îşi înfiinţeze din nou câmpuri cu porumb cât vezi cu ochii. În cursul anului trecut, potrivit datelor DADR, în judeţul Galaţi se semănase porumb şi sorg pe o suprafaţă de 127.759 de hectare. Câmpurile au fost vaste, investiţiile fermierilor mari, dar recoltele au lăsat de dorit parcă mai mult ca niciodată. În medie, s-au făcut 800 de kilograme de porumb la hectar, adică aproximativ jumătate din cât se recoltase în toamna precedentă. În acest an, agricultorii şi-au înfiinţat culturi de porumb pe o suprafaţă totală de 115.040 de hectare şi de sorg pe 916 hectare. Dacă solul n-ar fi fost prea moale şi s-ar fi semănat doar în epocă optimă, s-ar fi ajuns la suprafeţe de 120.378 de hectare însămânţate cu porumb şi la 1008 hectare cu sorg.

Lanuri întinse de floarea soarelui

Anul trecut s-a pornit de la o suprafaţă de 35.000 de hectare însămânţate cu floarea-soarelui, dar fermierii au rămas, în cele din urmă, cu doar 17.000 de hectare în cultură, la începutul verii. Până în toamnă, culturile fuseseră calamitate în proporţii cuprinse între 40 şi 60 la sută. Per total, în acest an s-au însămânţat 50.196 de hectare cu floarea soarelui, adică 93,2 la sută din suprafaţa de 53.860 de hectare care fusese programată iniţial. Evident, în funcţie de cât de multă floare vom avea şi în funcţie de calitatea seminţelor, va creşte sau va scădea preţul uleiului, în toamnă. Şi de producţia acestuia ar putea depinde şi viitorul imediat al fabricanţilor mici şi mijlocii de ulei pentru consum.

Mai puţini cartofi ca altă dată

Cartoful timpuriu şi semitimpuriu s-a semănat, potrivit programărilor, pe o suprafaţă de 420 de hectare. Cartof de vară avem pe alte 450 de hectare (din cele 458 programate iniţial pentru însămânţare), iar cartof de toamnă pe 433 de hectare (din cele 476 de hectare programate). Suprafeţele au mai scăzut în ultimii ani. Per total, erau în plan 1.354 de hectare cu cartofi, din care s-au concretizat 1.300 hectare. Suprafeţele nu sunt chiar extinse, comparativ cu cele exploatate în 2011, spre exemplu, când în Galaţi erau în cultură 1.848 de hectare cu cartofi.

Mai ieftin să uzi decât să despăgubeşti pentru secetă

Semănăturile sunt bune, dar câmpurile nu vor rodi cât trebuie dacă nu vor avea suficientă apă. „Nu vor fi probleme din cauză că s-a semănat şi în afara epocii optime. Ar putea, însă, apărea situaţii nedorite în cazul în care va fi secetă şi în această vară”, a declarat ing. Profira Onode, din cadrul DADR Galaţi. Iar soarele va arde şi va pârjoli în lunile care vin! A spus-o chiar ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, într-o conferinţă de presă în cadrul căreia a apreciat că este mai uşor pentru bugetul de stat să cheltuiască acum vreo 5 milioane de euro şi să menţină în funcţiune sistemul naţional de irigaţii - avariat cum este - pentru a deservi suprafeţe mari decât să dea despăgubiri de secetă de 45 de milioane, cum s-a întâmplat anul trecut.

„Când vine seceta, toţi vor apă ieri!”

Din păcate, în judeţul nostru seceta pedologică începe să facă pagube vară de vară, iar de udat nu poate fi vorba decât pe alocuri. Potrivit estimărilor noastre, în prezent s-ar putea iriga circa 15.000 de hectare de teren arabil din judeţ. Directorul-executiv al filialei gălăţene a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), ing. Petru Bărceanu, spune că s-ar putea aplica udări pe încă vreo 10.000 de hectare, dacă fermierii ar vrea să investească în întreţinerea infrastructurii. „Utilizatorii de apă pentru irigaţii ar trebui, potrivit legii, să se organizeze şi să formeze fie organizaţii, fie în federaţii şi să aibă grijă de infrastructură. Când vine seceta, fermierii care n-au irigat de patru sau cinci ani vor să aibă apă ieri, dacă se poate. Circa 50 la sută dintre cei care irigă au înţeles că fără să plătească o cotizaţie la o organizaţie sau o federaţie, infrastructura nu poate fi întreţinută. Dar sunt şi cei care încă nu înţeleg. Eu cred că dacă toţi ar vrea să dea câţiva bani şi să contribuie, s-ar putea iriga pe circa 25.000 de hectare”, a declarat ing. Petru Bărceanu.

Citit 2768 ori Ultima modificare Miercuri, 15 Mai 2013 17:58

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.