VIDEO/ Pe urmele dezastrului: Înecaţi din cauza ruperii a două baraje
Foto: Foto: Bogdan Codrescu

VIDEO/ Pe urmele dezastrului: Înecaţi din cauza ruperii a două baraje
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Cele două baraje de regularizare a torenţilor de pe valea Găunoasei par să poarte vina nenorocirii care a lovit Cudalbiul * Neîntreţinute de decenii, cele două amenajări s-au făcut fărâme sub greutatea puhoaielor


Un fir de apă, umflat până peste poate, este cel care a potopit comuna Cudalbi, în urmă cu nici două săptămâni, luând două vieţi într-o singură noapte şi distrugând câteva sute de gospodării. Unda de viitură a contribuit apoi decisiv la inundarea localităţii Costache Negri, în cumul cu viitura de pe pârâul Gologanu (un alt fir de apă ajuns la dimensiuni colosale).La Costache Negri au murit trei oameni şi alte sute de case au fost inundate.

În mod normal, când nu plouă cu găleata, pârâul Găunoasa, care curge pe teritoriul comunei Valea Mărului, abia dacă se vede picurând la o margine de drum, printr-o râpă. Dacă, însă, se rup norii, aşa cum s-a întâmplat în seara zilei de 12 septembrie, firul de apă se umflă şi pleacă în jos ca un balaur nestăpânit, rupând totul în calea sa. Autorităţile statului ştiau foarte bine că aşa ceva se poate întâmpla şi asta nu de ieri, de azi, ci de zeci de ani. Dacă pericolul n-ar fi existat, nici nu s-ar mai fi construit, înainte de anii '80, două baraje aflate la distanţă de doar câteva sute de metri unul de celălalt, menite să-i stăvilească Găunoasei furia, în situaţii de criză. Din păcate, cum nimeni n-a mai investit în întreţinerea şi consolidarea barajelor, Găunoasa - umflată ca niciodată în noaptea de 11 spre 12 septembrie - a sfărâmat ambele bariere de piatră şi a coborât, tăvălug, spre Cudalbi, unde a inundat, a distrus şi ucis.

A fost infernal mugetul apelor şi tare greu de stăpânit s-a dovedit a fi panica oamenilor din localitate, ne-a spus primarul din Valea Mărului, Virgil Doca.

«Este foarte adevărat că volumul de apă şi debitul au fost foarte mari. Sunt din comună şi lucrez în administraţie de 13 ani şi sunt sigur că apă aşa de mare n-a mai venit pe aici, niciodată», a mai spus edilul. La fel spun şi bătrânii. Cel mai vârstnic om din comună, care are 92 de ani, este absolut sigur că Găunoasa nu s-a înfuriat niciodată atât de tare. Pârâul în cauză curge dinspre nord-estul comunei, iar în sudul Văii Mărului se varsă în râul Geru, care vine în jos, spre Cudalbi.

Mugetul puhoaielor a creat panică

Mai mult de zece oameni au fost implicaţi în monitorizarea stării râului, înainte de năvala Găunoasei.

«Am împărţit cursul de apă al Gerului în sectoare, de unde intră în comună şi până iese. Au fost organizate puncte de observaţie, iar la fiecare punct a stat câte un om de-al meu, care mă ţinea în permanenţă la curent. Nici nu pot să înţeleg cum ai putea să fii primar şi să nu ştii când îţi năvăleşte apa în comună. Mai ales la inundaţiile astea, ar fi fost imposibil. Vuia apa cum nici nu vă puteţi închipui. Nici nu se vedea cum vine Găunoasa, de dincolo de dealuri, dar se auzea mugetul. Era clar că ceva rău o să se întâmple. Fusesem anunţat că am doar cod galben. Viitura de patru metri înălţime intră la cod galben? Eu nu prea cred! Dar ne-am descurcat. Tinerii i-au ajutat pe vârstnici şi n-a murit nimeni», ne-a spus primarul de la Valea Mărului.

Baraje sfărâmate

Ambele baraje de la Valea Mărului – primul gros de vreun metru, iar al doilea cam de două ori mai voluminos şi mai solid - au fost fărâmate de apa Găunoasei ca doi biscuţi. Acum râpa seacă este plină de firimituri de baraj : bucăţi sfărâmate de piatră, amestecate cu noroi şi cu resturi de vegetaţie adusă din nord sau ruptă din versanţi.

«Am aflat despre un canal pe care l-am deschis şi care ducea apa în grădinile din Valea Mărului. A fost odată folosit la irigaţii. Acum, am băgat noi apă pe el. Am stricat grădini, e adevărat, dar numai aşa a scăpat Cudalbi-ul de viitură în noaptea de vineri spre sâmbătă, a doua de la inundaţii», a mai spus edilul.

Părerea autorităţilor, data viitoare

Din informaţiile noastre, barajele de pe Găunoasa – vale seacă în cea mai mare parte a anului – aparţineau Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Galaţi. Primarul Virgil Doca ne spune însă că cei care vin anual să se uite la baraje sunt angajaţii Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA). De la ANIF, nimeni, niciodată.

Contactat telefonic, directorul SGA Galaţi, Ionel Ardean, ne-a declarat că e în Ucraina, iar convorbirea noastră telefonică este contra cost şi trebuie încheiată repede. Vom reveni cu punctul de vedere al domniei sale. Directorul ANIF, Petru Bărceanu, nu poate fi contactat telefonic. De fapt, nu a dorit să răspundă niciunei solicitări a "Vieţii libere", de la inundaţii încoace. Partea deloc plăcută este că, de aici încolo, gălăţenii din zonă sunt cu totul descoperiţi în faţa furiei pârâului Găunoasa. Podurile nu sunt făcute să susţină creşterea apelor la căderi de precipitaţii de 140 de litri pe metru pătrat, iar barajele zac pe fundul văii seci, făcute bucăţi. Şi e greu de crezut că cine n-a putut consolida două baraje va construi altele!

« Şi în Veneţia să fiu, mă aude tot satul! »

Sistemul de alertă pentru situaţii de urgenţă cu care este dotată Primăria din Valea Mărului este performant. Panoul de comandă e montat în sediul Primăriei, la fel ca şi panelul de acces şi vorbitorul. Pe acoperişul sediului sunt sistemele de sunet.

«Nu există colţ din sat unde să nu se audă, dacă vorbim de aici. Codurile de acces, ca să putem vorbi la el, le am eu şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Nu folosim sistemul pentru anunţuri diverse, ci doar în caz de situaţie de urgenţă. Dacă însă e nevoie, accesând sistemul şi de pe telefon, mă aud toţi oamenii din comună, chiar să fie ei aici şi eu tocmai la Veneţia. E adevărat, am învestit 33.000 de lei în această tehnologie, dar la mine în comună nu a murit nimeni la inundaţii. Aşa că sistemul şi-a scos banii », a precizat Virgil Doca.

 

Citit 3947 ori Ultima modificare Marți, 24 Septembrie 2013 10:27

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.