* Ipoteze şocante în legătură cu inundaţiile din zona Brateşului de Nord * Există informaţii cum că digul de apărare ar fi fost rupt în mod intenţionat * Autorităţile neagă însă o astfel de ipoteză
Deşi a trecut mai bine de o săptămână de când circa 5.000 de hectare de teren din Lunca Brateşului de Nord au fost inundate, încă nu s-a stabilit oficial cine este responsabil pentru ruperea digului de apărare contra inundaţiilor de la Folteşti. Nu căutăm ţapi ispăşitori, însă ni se pare de bun-simţ ca fermierii din zonă, care au suferit pierderi de peste 12 milioane de euro din cauza revărsării apelor, să ştie de la ce li s-a tras.
Majoritatea specialiştilor cu care am vorbim sunt de părere că o structură de apărare veche şi solidă cum este digul de apărare în discuţie nu se putea rupe din senin. Ipoteze sunt multe şi merg de la colmatarea accentuată a albiei râului Chineja şi până la proasta întreţinere a digului în ultimii ani. Mai nou, unele sursele susţin ipoteza şocantă că digul ar fi fost spart intenţionat de nişte angajaţi ai Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Galaţi, cu scopul de salva Folteştiul de inundaţii, însă informaţia este negată categoric de Ionel Ardean, directorul SGA. "Nu s-a dat o astfel de dispoziţie", a spus Ardean, care a mai indus ideea că ar putea şti mai multe cei de la Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) - filiala Galaţi.
Din păcate, de la această din urmă instituţie nu am reuşit să obţinem nici confirmarea şi nici infirmarea supoziţiilor, pentru simplul motiv că directorul Petru Bărceanu nu mai răspunde, de câteva zile, la telefon.
Ce spun păgubiţii?
Printre fermierii care au suferit pagube de milioane de lei noi se numără patronul SC Dru Agro SRL, Ştefan Druică. „S-a rupt digul pentru că în zonă nu s-au mai făcut lucrări de îmbunătăţiri funciare de peste 20 de ani. Râul care înainte se numea Covurlui, iar acum se numeşte Chineja, nu a mai fost decolmatat de la Revoluţie. Şi canalele din lunca Brateşului de Nord care se află în administrarea ANIF sunt colmatate. Noi, fermierii, ne curăţăm canalele pe care le avem în administrare. Uneori le mai curăţăm şi pe cele ale ANIF-ului. Iar instituţia nu numai că nu are grijă de patrimoniul ei, dar mai că ne-ar şi amenda pe noi că n-am decolmatat cum trebuie”, ne-a declarat Ştefan Druică.
Calamitate au fost şi culturile societăţii coodonate de Gheorghe Dediu. „Sunt două aspecte legate de ruperea digului la Folteşti. Pe de o parte, colmatarea cursului Chinejei, care nu a mai fost curăţat de mulţi ani. La fel, canalele din zona protejată care aparţin ANIF nu sunt curăţate, cu toate că noi investim mult ca să le curăţăm pe cele ale noastre. Apoi, se vorbeşte şi despre o rupere controlată a digului, astfel încât apa să inunde culturile, dar să salveze gospodăriile din Folteşti şi Stoicani. Nu ni s-a răspuns oficial care e varianta adevărată. Important este că şi instalaţiile de desecare merg prost. Noi am cerut, din luna aprilie a anului trecut, să luăm SPE Stoicani în administrare şi să o reparăm. Puteam face desecare dacă ar fi fost în custodia noastră! ANIF Galaţi a semnat, dar ANIF Bucureşti ne-a cerut să investim 8 milioane de lei în cinci ani ca să ne-o concesioneze. Or, nu putem da aceşti bani dacă o luăm doar în custodie. Din păcate, dacă ne-ar fi permis să o reabilităm după puterile noastre, am fi scos repede apa de pe câmp şi nu ne-am mai fi chinuit ca acum”, este de părere Gheorghe Dediu.
Ce spun autorităţile
Afirmaţiile privind spargerea intenţionată a digului de apărare sunt contrazise de toate instituţiile. Purtătorul de cuvânt al Instituţiei Prefectului, Petrica Paţilea, ne-a declarat că, în nici un caz, instituţiile statului nu au procedat la spargerea digului şi inundarea culturilor. „Dacă s-ar fi procedat astfel, cu siguranţă toţi cei interesaţi ar fi fost informaţi din vreme”, a declarat Petrica Paţilea.
De asemenea, nici Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) şi nici SGA nu-şi asumă o astfel de decizie, în vreme ce primăriţa din Folteşti, Lenuţa Munteanu, spune că la mijloc sunt simple speculaţii. "Digul s-a rupt din cauza forţei apei intrate pe canalul din apropiere, iar oamenii care au creat o breşă în dig au lucrat în altă porţiune şi au direcţionat apa spre DN26. Înspre lunca Brateşului de Nord nu s-a spart nimic. Dimpotrivă, s-a încercat stăvilirea apei cu saci, dar debitul era prea mare şi nu s-a reuşit", declară primăriţa.
Cine plăteşte?
Un lucru e sigur: digul s-a rupt, iar culturi de milioane de euro au fost distruse. Dacă a fost mâna omului sau mâna naturii este doar o chestiune de nuanţă. Cei responsabili ar trebui să-şi asume faptele, fie că este vorba de o acţiune premeditată sau de o simplă neglijenţă. Este posibil ca prin inundarea culturilor să se fi salvat vieţi omeneşti, iar viaţa unui om e mai importantă decât orice avere. În acelaşi timp, însă, la fel de importantă este acum şi despăgubirea fermierilor care au ajuns victime colaterale în războiul cu viiturile.
