* Ca persoană fizică, trebuie să câştigi bine ca să investeşti într-o pădure * Prea puţine primării din judeţ mai sunt preocupate de problema împăduririlor
Împăduririle din judeţul nostru – puţine câte sunt – se fac cel mai adesea „după ureche”. Nu oricine ştie cum să pună pădure, iar cine se încăpăţânează să o facă aşa cum crede, dar greşeşte, nu va avea decât de suferit. Pe de o parte, costurile de întreţinere ale respectivelor corpuri forestiere vor creşte considerabil, aşa încât nici nu se va mai putea pune problema rentabilităţii, în timp, a culturii forestiere. Pe de altă parte, o pădure plantată prost şi crescută anapoda va asigura protecţie redusă în caz de inundaţii sau înzăpeziri. Despre cât costă să înfiinţăm o pădure şi cum ar trebui să o facem, ne-a vorbit purtătorul de cuvânt al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva Galaţi, ing. Gheorghe Luca.
Între 10.000 de lei şi 30.000 de lei hectarul
Cine vrea să pună un hectar de pădure, va trebui să cheltuiască între 10.000 de lei, în cazul pădurii de salcâm şi 30.000 de lei, pentru cea de stejar, în amestec cu alte specii, ne-a informat ing. Gheorghe Luca.
„Este nevoie de un studiu pentru a stabili ce trebuie plantat pe un anumită suprafaţă. Vorbim despre o investiţie iniţială destul de mare şi care ar trebui să dea roade în timp. Evident că dacă ţii neapărat să stângi ceva capital de imagine, vei planta salcâm pentru că se dezvoltă repede şi se vede. Dacă pui stejar, ar putea fi nevoie şi de vreo opt ani ca să se vadă ceva rezultate. Oricum ar fi, nici salcâmul, nici stejarul, nici salcia, frasinul sau plopul nu merg peste tot. Contează solul, clima şi mulţi alţi factori. Şi noi avem o instituţie care ne face studiile. Cert este că atunci când cineva ne-a cerut sfatul, l-am dat de bunăvoie, fără să-i cerem bani. Numai că nimeni nu ni-l prea cere când trebuie. Pădurea înseamnă bani pentru generaţia următoare. Dacă înfiinţarea unei păduri costă destul de mult, banii de pe urma ei vor veni şi mai greu, în cazul proprietarilor care respectă legea şi nu taie înainte de vreme. Salcâmul, spre exemplu, ajunge la vârsta exploatării în 25 de ani. Stejarul, pe de altă parte, poate fi tăiat după 100 de ani. Dacă investeşti şi în lucrările de întreţinere, nu doar în înfiinţare, şi dacă ai plantat ce trebuie, acolo unde trebuie, ai şanse să ajungi să spui că pădurea este rentabilă. De fapt, acest prag de rentabilitate se atinge atunci când obţii 100 de metri cubi de lemn pe hectar. Stejarul poate da şi 300 de metri cubi la hectar, dar în timp îndelungat. Dacă scoţi, aşa cum se întâmplă la noi, între 50 de metri cubi şi 60 de metri cubi de lemn la hectar, nu prea putem vorbi de rentabilitate. Iar dacă nici nu investeşti în întreţinere, s-ar putea să dai 10.000 de lei pe un hectar de salcâm, iar după 25 de ani să scoţi doar 7.500 de lei”, ne-a declarat ing. Gheorghe Luca.
Pădurea tânără din zona noastră nu prea îi va aduce bani proprietarului, ci mai degrabă copiilor acestuia. Şi apoi strănepoţilor. Şi fiecărei a doua generaţii. Or, oamenii cu asemenea perspective sunt rari.
