* Terenul este acoperit de apă cât vezi cu ochii * Autorităţile îşi pasează responsabilitatea rezolvării problemei * Solul se degradează, iar oamenii şi statul pierd bani
Anual, peste o sută de hectare de teren din comuna Piscu sunt inundate. Nu vorbim aici despre vreo ploaie mai serioasă, ci despre mii de metri cubi care se adună pe suprafaţa respectivă, dându-i un aspect de-a dreptul lacustru. Parte din suprafeţele afectate aparţin primăriei, care foloseşte terenul respectiv pe post de păşune, iar parte e al mai multor oamenilor din zonă, care îl ară şi îl seamănă, atunci când acest lucru este posibil, adică abia după retragerea apelor.
Ce fac autorităţile pentru a preîntâmpina asemenea bătăi de cap, an de an? Momentan au făcut un plan de a executa lucrări la dig şi de a preveni, în anii viitori, acumulările de apă. Rămâne un mister cum de nimeni n-a luat nicio măsură până acum, deşi situaţia nu este deloc nouă, iar bani pierd atât primăria cât şi proprietarii de terenuri arabile din zona Vameş.
Posibil proiect, la nivel judeţean
Contactat, ieri, telefonic de "Viaţa liberă", primarul comunei Piscu, Ştefan Vlad, nu părea deloc îngrijorat cu privire la starea terenului. „Aşa se întâmplă în fiecare an. Ba, cred că anul trecut, dacă vă amintiţi, a fost şi mai multă apă. Se adună de pe versanţi, provine din topirea zăpezilor şi din ploi. Problema, în acea zonă, este că şi pânza freatică este una de suprafaţă, aşa că apa nu se absoarbe cum ar trebui. Am fost la Prefectură, am înţeles că se face un proiect, la nivel judeţean. Un soi de clapeţi în diguri, care să nu mai permită apei să se adune aici”, ne-a declarat Ştefan Vlad.
Un proiect, fie el şi unul care necesită investiţii mai mici, nu se realizează de azi pe mâine, aşa că, cel puţin în 2014, terenul cu pricina va bălti în continuare.
„Vom vedea ce se întâmplă cu acest proiect. Au fost aici cei de la comitetul de urgenţă şi ştiu despre situaţie. Eu nu am mai făcut cerere de desecare. Dar ANIF-ul şi SGA-ul ştiu şi cred că a lor este datoria să rezolve problema”, mai spune primarul din Piscu. Edilul este de părere că păşunea va putea fi folosită cu succes după ce apele se vor retrage. De asemenea, spune Ştefan Vlad, proprietarii de teren din zonă - peste zece persoane diferite, cel mai probabil - vor putea să-şi facă la vreme însămânţările de primăvară, dat fiind faptul că terenul este fertil. La începutul lunii martie 2013, primarul Ştefan Vlad, confruntat cu o situaţie similară, spunea că până la finele lunii va încerca să termine desecarea. Anul acesta, ea nici măcar nu a început.
Nimic de la ANIF şi SGA
Directorul Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Galaţi, Petru Bărceanu, ne-a comunicat că se află într-o discuţie cu un reprezentant al Băncii Mondiale şi nu poate vorbi până la închiderea ediţiei.
Directorul Serviciului de Gospodărire a Apelor (SGA), Ionel Ardean, era internat în spital, iar inginerul-şef al instituţiei ne-a spus că orice informaţie cu privire la activitatea instituţiei se obţine de la un purtător de cuvânt de la Iaşi. Care purtător de cuvânt ar trebui, probabil, să ştie mai bine situaţia de la Piscu decât inginerii din Galaţi!
Terenul nu devine mai fertil dacă stă sub apă
În timp, solul sufocat de apă îşi pierde din calităţile care îl fac arabil şi bun de păşunat. Din păcate, apa s-a adunat de ceva vreme pe câmp, iar în până ieri nicio pompă nu făcea vreun efort să o scoată. Anul trecut, mai mulţi cititori ne-au sesizat faptul că au văzut, pe suprafaţa de apă strânsă, două lebede, care pluteau liniştite. În plus, ne vine greu să credem că oamenii care nu pot dispune la timp de terenul lor sunt mulţumiţi de situaţie.
Vom reveni cu informaţii ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) legate de îndatoririle celor care încasează subvenţii pentru terenuri care se inundă şi care rămân nedesecate.
