Vom avea pâine pe masă? Ce şi cât promite agricultura gălăţeană în acest an
Foto: Legumicultorii din Cosmeşti sunt pe câmp, la plantat răsadurile de legume, cât e ziua de lungă

Vom avea pâine pe masă? Ce şi cât promite agricultura gălăţeană în acest an
Foto: Gabriel Kolbay, Bogdan Codrescu
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Culturile arată bine, iar fermierii au motive să spere la un nou an agricol fructuos


Deşi n-a mers totul ca la carte, nici în câmp şi nici prin solarii, anul agricol promite, totuşi, să fie unul bun. Fermierii care şi-au înfiinţat culturile în toamnă spun că stadiul de vegetaţie al lanurilor e satisfăcător. Grâul creşte frumos, porumb s-a semănat din belşug, iar rapiţa, deşi înflorită prea devreme, promite să le asigure fermierilor un cash-flow bun în vară, la vânzarea recoltei.

În toamna trecută, până la începutul lunii decembrie, se araseră 76.700 de hectare de teren şi se semănaseră 71.504 de hectare, socotind aici grâul şi rapiţa din septembrie. Arături de primăvară s-au realizat pe o suprafaţă totală de 192.800 de hectare de teren. Până la începutul acestei săptămâni, se înfiinţaseră culturi de primăvară pe 145.740 de hectare, ne-a informat Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi.

Culturile locale şi standardul anului 2013

Dacă şi în acest an recoltele s-ar asemăna cantitativ şi calitativ cu cele din 2013, ar mai avea fermierul gălăţean după ce să bea apă şi cu ce inimă să spere la viitor. Asta, dacă îşi va încheia din timp şi contractele de livrare a recoltei, ca să nu ajungă din nou la mâna intermediarilor care, în sezon, prăbuşesc piaţa.

Iată pe ce suprafeţe s-au înfiinţat culturi, până la acest moment şi care sunt standardele impuse de anul agricol precedent.

Grâu. În toamna lui 2013, se semănase grâu pe o suprafaţă de peste 50.000 de hectare. Erau programate lucrări de semănat pentru 58.000 de hectare, potrivit datelor DADR, dar cine n-a putut lucra atunci a venit cu însămânţatul în primăvară. În 2013, supranumit "anul păioaselor", am avut grâu, secară şi triticale pe o suprafaţă de 60.870 de hectare, iar producţia totală a fost de 194.586 de tone, adică de 3.196 de kilograme la hectar, în medie.

Porumb. Aveam, la începutul acestei săptămâni, 75.800 de hectare însămânţate cu porumb boabe. Anul trecut, suprafaţa (cu tot cu lanurile de sorg) era de 110.344 de hectare. Se recoltaseră 460.649 de tone, adică se obţinuse o producţie medie de 4.174 kilograme la hectar.

Floarea soarelui. S-a însămânţat pe 49.200 de hectare, în condiţiile în care, în 2013, aveam 54.063 de hectare cu lanuri de răsărită. S-au recoltat, în 2013, 97.151 de tone, deci 1.797 de kilograme la hectar.

Rapiţă. Per total, cu cele 170 de hectare înfiinţate în primăvară, avem la nivel de judeţ, 15.517 hectare de lanuri galbene, rupte parcă din soare. Anul trecut am avut 7.290 de hectare, cu o producţie totală de 13.684 tone şi una medie, la hectar, de 1.877 de kilograme.

Soia. Avem acum, deja, 1.240 de hectare de soia, faţă de doar 629 de hectare, în cursul anului trecut. 2013 le-a adus cultivatorilor gălăţeni o producţie de 3.908 de kilograme de boabe la hectar, adică un total de 2.458 de tone.

Cartofi. Legumicultorii au pus cartof timpuriu şi semitimpuriu pe 145 de hectare, cartof de vară pe 390 de hectare şi cartof de toamnă pe 620 de hectare. Anul trecut, câmpurile cu cartofi se întindeau pe 1.335 de hectare, iar producţia ajungea la o medie de 14.361 de kilograme la hectar, deci un total de 19.172 de tone.

Legume în câmp şi solarii. S-au cultivat 6.220 de hectare, iar legumicultorii sunt, zi de zi, la plantat, în câmp şi solarii. Anul trecut am avut, în judeţ, 8.521 de hectare plantate, cu o producţie medie de 18.059 kilograme la hectar şi una totală de 153.878 de tone.

Sfeclă de zahăr. Avem acum culturi înfiinţate deja pe 231 de hectare, faţă de un total de 455 de hectare, în cursul anului trecut. Producţia medie de sfeclă a fost de 50.316 kilograme la hectar, iar cea totală de 22.894 tone.

Alte culturi în ogor propriu. 3.401 hectare

La ce se aşteaptă producătorii?

„Culturile din toamnă, care au prins perioadă ploioasă, ar trebui să fie rodnice. Dar, din ceea ce am reuşit să văd până la acest moment, lunile iunie şi iulie vor fi foarte secetoase. Şansele să recoltăm cantitatea de porumb de anul trecut sunt, deci, destul de slabe. Rămâne să vedem dacă englezii care au făcut aceste previziuni meteo au avut sau nu dreptate, dar, de cele mai multe ori, noi ne-am înşelat şi ei nu. Apoi, problema preţului scăzut va rămâne. Noi, producătorii, considerăm că marii traderi s-au înţeles între ei şi fac piaţa în aşa fel încât să poată cumpăra de la noi la preţuri mici. Ei au oameni foarte bine instruiţi care să jongleze în domeniul financiar, iar noi nu avem. Aşa că vom continua să întâmpinăm probleme. Putem încheia contracte future, prin care să vindem din timp ce încă n-am recoltat, cu preţ fix. Dar aici e cu dus şi întors. Poţi să câştigi sau poţi să pierzi. Suntem mulţi şi divizaţi, fără putere, din păcate”, ne-a declarat Costin Grigore, administratorul Simongrig SRL din Bădălan.

„Pentru fermier nu se anunţă un an bun. A fost ger azi noapte, aşa că cine a avut pepeni în câmp, spre exemplu, trebuie să replanteze. Noi vom produce, în solar, legume de bună calitate, dar ce câştig să avem, dacă noi, după Paşti, dădeam castraveţii cu 1 leu, la Galaţi ajungeau cu 4 lei, iar la Bucureşti cu 7-8 lei? Politicile fiscale ne dezavantajează pe noi şi îl avantajează pe intermediar. Nici un guvern nu s-a implicat atunci când a fost vorba să-l ajute pe fermier”, a precizat preşedintele Asociaţiei Legume-Fructe din Matca, Mircea Croitoru.

Citit 1369 ori Ultima modificare Miercuri, 07 Mai 2014 13:02

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.