* Cultura le surâde agricultorilor care se încumetă să crească, pe sol gălăţean, plante asiatice, aduse practic dintr-un cu totul alt climat * Piaţă de desfacere pentru goji ar fi, mai ales că în supermarketuri nu se găsesc decât fructe deshidratate, nu şi proaspete, iar preţurile sunt foarte mari
Fermierii noştrii care vor să facă agricultură pe mai departe şi să-şi dezvolte fermele de familie se orientează şi spre culturi alternative, nemaiîntâlnite în judeţul nostru. O astfel de cultură nouă, care le-ar putea aduce profit agricultorilor, este cea de goji. Planta - un soi de arbust înrudit cu cătina - provine din China, cel mai mare producător de profil al planetei. Fructele se găsesc, în România, în supermarketuri, la preţul de circa 120 de lei kilogramul.
Plantaţia de lângă casă
Dan Protopopescu are 39 de ani şi vine aproape zilnic în Piaţa Centrală, cu legume pe care le produce în propria grădină, la Vânători. Pe lângă murături, varză, ardei şi alte legume, vinde şi fructe de goji, pe care le produce tot acasă, în comuna vecină cu oraşul.
„Sunt mai multe feluri în care poţi pune goji. În câmp se poate, dar îţi rod iepurii plantele. În grădină e mai bine. Ai împrejmuire şi scapi de această problemă. Apoi, fie faci din sămânţă răsad, care se plantează manual, fie faci un fel de butaşi, din plantele deja dezvoltate. Butăşirea aceasta merge mai bine, pentru că planta are un alt avânt. Sună simplu, când te gândeşti, dar nu e chiar aşa. E mult de muncă şi dacă ar fi să aduni cheltuielile, ar ajunge vreo 60.000 de lei înfiinţarea unui hectar. Ca să îţi cumperi material săditor de bună calitate, dai 20 de lei pe plantă”, ne spune Dan Protopopescu.
CITEŞTE ŞI: Câţi BANI face PORUMBUL gălăţenilor, în această toamnă
Cultivatorul gălăţean a observat, însă, că arborele de goji nu este deloc pretenţios, când vine vorba de temperatură. Şi, dacă mai şi reuşeşti să intri la recoltat cu o producţie bună, ar fi şi rentabil să creşti plantele chinezeşti, chiar şi pe suprafeţe mai mari.
„Nici chiar răsadurile mici, pe care vreau să le plantez în această toamnă, nu vor îngheţa. Nu au probleme cu frigul. În schimb, vara au nevoie de apă. Tocmai de aceea am instalat, în toată grădină, un sistem de irigaţii prin picurare. Am forat şi un puţ, ca să avem apă, în grădină. Dacă ajungi să produci mult, la 10 lei suta de grame cu cât dau eu goji acum, în piaţă, poate deveni rentabil”, este de părere fermierul.
Cine şi de ce mănâncă goji
Fructele de goji sunt consumate, din abundenţă, în zone cum ar fi China sau Tibet. În general, sunt apreciate în zona Munţilor Himalaya. În nordul, centrul şi vestul Chinei, o plantaţie obişnuită de goji depăşeşte 100.000 de hectare (cam cât porumb am avut, în tot judeţul Galaţi, în 2014), iar în alte regiuni agricole, dimensiunea fermelor variază între 40 şi 400 de hectare.
Suta de grame de fructe mici, roşii şi dulci conţine: 12,1 grame de proteine, 57,82 grame carbohidraţi, grăsimi 0,73 g şi fibre 7,78 grame. Nivelul de antioxidanţi din goji e de peste zece ori mai mare decât cel din sfeclă. Însemnări despre proprietăţile miraculoase ale consumului fructelor de goji ne-au rămas inclusiv din timpul arhicunoscutei dinastii Ming.
CITEŞTE ŞI: SECETA AMENINŢĂ semănatul la grâu
"Sigur, chinezii sunt pricepuţi la cultivat goji. Problema este că mulţi dintre ei s-au lăcomit şi au început să folosească îngrăsăminte toxice, inclusiv pentru marfa de export. E situaţie pe care o întâlniţi pe alocuri şi în legumicultura românească. Aşa că loc pe piaţă pentru goji ar fi, chiar la nivel mare, după ce marfa chinezilor a fost refuzată de mai multe ori", apreciază Dan Protopopescu.
Specificul culturii
La noi, arborele de goji s-a aclimatizat, se pare, şi merge bine mai ales pe pământurile grase. Dacă plantele au dăunători - în afară de rozătoare - aceştia n-au atacat până în prezent în plantaţia de la Vânători.
"Plantaţia de goji intră pe rod, pe deplin, după patru ani. Totuşi, începând din al doilea an, arbuştii rodesc. N-aş putea spune, la acest moment, cam ce cantitate dă plantaţia mea de 12 arii. Culeg cam tot timpul, cât e cald afară, aşa că n-am evaluat, încă, cu unităţi de măsură precise. În această toamnă plantez din nou, după care voi mai extinde plantaţia, pe cât posibil. Acum mă pregătesc şi să ridic plantele pe care le mai am în cultură. La maturitate, ele arată ca un fel de arbuşti stufoşi. Ceea ce vreau să fac este să menţin caracterul ecologic al culturii mele de goji. Acum folosesc doar îngrăşământ natural şi n-am de gând să schimb acest lucru”, ne spune Dan Protopopescu.
Cultivatorul de la Vânători - membru al Asociaţiei Producătorilor Agricoli - spune că, pe măsură ce va primi semnale pozitive din piaţă - va investi tot mai mult în goji.
Cum să faci bani din cultura de cartof mov?
O altă cultură inovativă pe care încearcă să o abordeze Dan Protopopescu, la Vânători, este cartoful mov. Nu e tocmai uşor să înfiinţezi un hectar, mai ales din cauza preţului. Tuberculii pentru sămânţă, originari din Peru, se cumpără la 30 de lei kilogramul, aşa că, per total, cu toate lucrările necesare înfiinâţării, s-ar ajunge la vreo 25.000 de euro hectarul. În ţara sa de origine, acest cartof creşte la peste 3.000 de metri înălţime. Vestea bună este că cine ştie să cultive cartofi "galbeni" sau "roşii" cum sunt numiţi, pe piaţă - adică soiurile clasice - se va descurca de minune şi cu cei mov. Dăunătorii şi bolile sunt similare, cel puţin din primele informaţii. În medie, în condiţii optime, la fiecare kilogram de sămânţă, fermierul ar trebui să recolteze 10 kilograme de cartofi. Profitul ar trebui, deci, să fie garantat. Producătorii cu ceva experienţă în domeniu de prin ţară au vândut bine în Italia, în cursul anilor trecuţi.
