O tânără ingineră din Galaţi FACE BANI BUNI din munca la câmp

O tânără ingineră din Galaţi FACE BANI BUNI din munca la câmp
Evaluaţi acest articol
(16 voturi)

* Omul sfinţeşte locul, iar cine ştie şi vrea să muncească, are succes în orice îşi propune * Când ţi se strică tractorul, prăşeşti la mână, chiar dacă eşti licenţiat * Legumele dau profit şi de sută la sută, dar numai pentru cine ştie cum să le facă * Povestea unei familii în care oamenii ştiu că ai o singură şansă să reuşeşti în viaţă: să fii harnic şi perseverent


Georgiana Ţîmpău are 27 de ani şi este inginer geodez instruit la Galaţi. Cu siguranţă că, dacă şi-ar fi dorit-o, astăzi ar fi putut sta confortabil la un birou şi ar fi putut avea un serviciu de opt ore pe zi. A preferat însă să-şi urmeze pasiunea, agricultura, chiar ştiind încă de la început că munca şi viaţa ei vor fi mai grele aşa. În urmă cu patru ani, împreună cu fratele ei, Andrei, Georgiana a început să lucreze în ferma din Bădălan pe care o înfiinţase tatăl lor. Acum, în plin sezon agricol, poate spune în cunoştinţă de cauză că doar muncind mult ajungi să câştigi bine şi ai toate motive să te gândeşti cu optimism la ziua de mâine. Cum a ajuns un absolvent de facultate să-şi construiască cu propriile mâini un viitor plantând legume, îngrijindu-le şi chiar prăşindu-le la mână, în câmp, vă spunem astăzi.

Cum să faci pământul să rodească

Ferma de familie în care lucrează Georgiana are puţin peste cinci hectare. A fost înfiinţată de tatăl ei, care lucrase la ferma Zătun şi care primise o mică parte din pământ, la pensionare. A strâns apoi bani din muncă, pentru a putea crea întregul lot. Acum, dintre cele cinci hectare, trei sunt cultivate cu pepeni. În rest, s-a pus ceva porumb şi multe, multe legume. Sunt aici de toate, de la roşiile timpurii, până la cele târzii, de toamnă. De la fasole, până la castraveţi, vinete plantate în trei tranşe şi dovlecei. Ba, sunt şi câteva condimente pe deasupra. Spre exemplu, busuioc şi rozmarin.

„Pentru legume în câmp, începem să lucrăm ceva mai târziu decât încep cei care le cultivă în solar. Spre exemplu, în acest an am început pe 5 martie să lucrăm în răsadniţă. Oricum, tot trebuie să le faci din timp şi pentru câmp, in cauză că nu vii cu ele direct pe pământ, în aer liber. Mai întâi le pui în nişte cutii mici. După care, în momentul în care au crescut, trebuie repicate (rărite - n.r.) şi mutate în nişte cutii mai mari. Apoi le punem în pământ, tot în solar. Şi abia apoi, când se încălzeşte afară suficient de mult, le putem planta în câmp. Roşiile, spre exemplu, se scot în câmp abia după ce s-au înregistrat temperaturi de 21 de grade timp de trei zile consecutive. Altfel, fiind mai sensibile, îngheaţă”, ne spune Georgiana.

La plantarea în câmp, încep noi probleme. Apar bolile - dintre care, la roşii, se remarcă mana – şi dăunătorii de tot felul. Ciorile se dedulcesc şi ele la tomatele în curs de coacere, dacă nu stă nimeni să le alunge.

„După fiecare ploaie, roşiile trebuie stropite împotriva manei. Indiferent cine ce spune, să ştiţi că roşii netratate în câmp nu există. N-ai cum să le faci. Noi menţinem la minim tratamentele, dar e totuşi nevoie de ele”, spune Georgiana Ţîmpău. Printre soiurile cultivate: Rio Grande, Sultan şi Ecaterina.

În răsadniţă, fermierii au încercat şi pământul horticol la sac. E scump, dar a dat rezultate bune. În câmp, culturile trebuie rotite, într-un ciclu mai lung. Unde am pus anul acesta roşiile, anul trecut a fost porumb, iar acum doi ani morcov. Chiar şi aşa, chiar şi pământul este greu de întreţinut, cu toată că zona Bădălanului este una fertilă, comparativ cu alte regiuni de prin judeţ.

„Pamântul îşi pierde din salinitate şi din alte proprietăţi. M-a sfăuit o profesoară de-a mea ca atunci când ar, să şi discuiesc şi să fac şi rigolele pentru legume, astfel încât să nu mai răscolesc pământul de mai multe ori”, spune Georgiana Ţîmpău.

Prăşitul manual - cea mai grea provocare

„Până nu demult, prăşeam cu tractorul. Îmi rămânea doar o bandă pe care nu reuşeam să o acopăr mecanizat şi trebuia să o fac la mână. Dar, la un moment dat, tractorul s-a stricat şi n-am avut încă vreme să-l reparăm. Aşa că a trebuit să prăşesc la mână toate legumele. Şi nu-i deloc uşor. Mijlocul rândului îl prăşesc cu sapa. Dar apoi trebuie să smulg cu mâna buruiana de sub tufele de roşii. Şi iarăşi să dau cu sapa. Mai glumesc şi spun că mohorul şi holbura sunt cei mai mari duşmani ai mei. Dar altă soluţie nu există. Noi erbicidăm o dată. Dacă dai de prea multe ori, substanţele stagnează şi dezvoltarea plantei”, spune tânără fermieră. În cam două săptămâni, roşiile vor fi pe piaţă. Vorbim despre prima recoltă, pentru că roşii se tot culeg din ferma din Bădălan până prin septembrie sau octombrie, când vine prima brumă.

Irigatul clasic era prea scump

Iniţial, tinerii legumicultori au vrut să ude folosind vechiul sistem de irigaţii din Bădălan. Dar li s-a părut prea scump. Aşa că şi-au cumpărat o pompă, cu care trag apa dintr-un canal şi îşi alimentează sistemul de irigaţie prin picurare pe care au început să-l folosească anul trecut. Nu-i unul perfect. Se mai sparge pe alocuri şi se mai înfundă, dat fiind faptul că apa nu este cea mai pură. Dar e eficient. Legumele nu rezistă fără apă. Pasiunea se învaţă „Tata ne lua cu el de mici, la muncă la câmp. Dar nu pe degeaba. Ne plătea, aşa cum făcea şi cu oamenii lui. Ne întreba „Ce vrei să-ţi iei, dacă faci rigola aia de ceapă?”. Şi dacă făceam treaba - evident după puterile noastre – ne dădea ce ne promisese, la final de săptămână. Aşa, încet-încet, am învăţat să iubim agricultura”, ne spune Georgiana Ţîmpău. Totuşi, mulţi n-ar zice nici astăzi că se ocupă cu agricultura.

„Multă lume nici măcar nu mă crede.. Anul trecut, mergeam în piaţă cu câte două maşini încărcate cu roşii şi le vindeam pe toate până la prânz. Niciodată n-am stat cu marfă în piaţă mai mult de ora 14,00 şi m-am întors acasă cu cutiile goale. Vindeam tot. A venit la un moment dat o doamnă mai în vârstă şi mi-a spus: „Vrei să spui că, la vârsta ta, ai muncit tu roşiile astea, în grădina ta? Sigur le-ai adus tu de prin Italia sau Grecia”. Am lăsat-o să se convingă. După ce a mâncat din ce îi vândusem s-a convins că erau roşii de grădină şi s-a întors să mai cumpere”, spune Georgiana.

Împreună cu familia, Georgiana locuieşte în Galaţi. Dis de dimineaţă, aşa cum fiecare om merge la serviciu, ea vine aici şi munceşte.

Dacă te ţii de treabă, ieşi pe plus

„Contează mult la ce te aştepţi. Eu nu am pretenţii chiar atât de mari. Vreau să muncesc şi să câştig din asta. Anul trecut, spre exemplu, la roşii, am obţinut cam 30 de tone la hectar, ceea ce, după părerea mea, este foarte bine. Am investit destul de mult din încasările anului trecut. Şi totuşi, după ce am scăzut toate astea, tot am rămas cu profit de sută la sută. Mă gândesc acum şi la un solar. Mi l-aş dori la Satu Costi, unde vreau şi casă. Ar merge şi aici, în câmp, să faci solar, dar din cele de tip tunel. Altfel, le strică vântul. Şi nici prea mici nu le poţi face. Un solar trebuie să aibă măcar patru metri înălţime ca să se poată aerisi aşa cum trebuie”, spune Georgiana.

Un hoţ care negocia preţul roşiilor furate

„Am prins la un moment dat un hoţ, care-şi umpluse maşina cu roşii. Culesese vreo 50 de kilograme. L-am fugărit cu maşina şi l-am oprit, până la urmă. Nici n-a vrut să se dea jos să vorbească omeneşte. Am chemat poliţia şi l-am obligat să le plătească. Şi, ce credeţi? Încerca să tragă în jos la preţ, spunând că le-a cules şi le-a cules singur deja, aşa că n-ar trebui să i le vând eu la preţul din piaţă! Mai avem probleme şi cu alţi hoţi, dar încercăm să ne descurcăm”, conchide tânara fermieră.

Foto Gabriel Kolbay

Citit 9564 ori Ultima modificare Vineri, 24 Iulie 2015 00:27

3 comentarii

  • postat de Dan
    Vineri, 24 Iulie 2015 08:47
    95.77.180.***
    ,,Cu siguranţă că, dacă şi-ar fi dorit-o, astăzi ar fi putut sta confortabil la un birou şi ar fi putut avea un serviciu de opt ore pe zi,, - prostii , mai fratilor tanara face agricultura pentru ca nu sunt locuri de munca pentru calificarea sa , sau daca apare in cel mai fericit caz un loc de munca el este ocupat de o persoana cu pile , o ruda a sefului sau pe cale politica. Treziti-va tot ce misca in tara asta se face cu interventii , fiecare salariat in domeniul bugetar sau chiar privat este inregimentat politic
    0
    9
    Raportează
  • postat de poiana-albinelor.ro
    Luni, 20 Iulie 2015 08:57
    82.208.137.***
    Tot incearca sa ne convinga diversi specialisti ca nu exista rosii nestropite sau in domeniul nostru miere nefalsificata. Ei bine uite ca am in solar (tip tunel) rosii nestropite, mari si sanatoase (pentru consum propriu) si miere de albine curata, pentru galateni isteti si sanatosi.
    4
    5
    Raportează
  • postat de un galatean
    Luni, 20 Iulie 2015 01:46
    83.70.247.***
    articolul vrea sa dea impresia ca se pot face bani "buni" din agricultura de subzistenta, vorbim de profit, insa nu sunt date cifre:
    -cum ajung produsele de la camp la consumator? exista un carnet de producator sau firma, eventual cu casa de marcat cu bonuri fiscale (vorbim de profit anul trecut, cand Anaful isi vedea de treburi serioase, si nu aveam ..loteria plevustelor (bonurilor fiscale!)?
    -ce investitie in utilaje este facuta si in cat timp este recuperata?
    -cum concureaza produsele astea pe o piata saraca, si pentru cat timp, dat fiind ca galateanul se uita numai la pret si pretul cel mai mic e in supermarkete? (nici productivitatea nu pare ok, mai ales cand se mai praseste si manual);
    (...)
    8
    17
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.