* Doi oameni de afaceri importanţi au ocolit, în ultimii ani, Nămoloasa, invocând lipsa infrastructurii rutiere şi riscul de producere a inundaţiilor * În lipsa locurilor de muncă, majoritatea tinerilor au plecat fie la oraş, fie din ţară
Singurul mod de a ajunge în comuna Nămoloasa, dinspre Galaţi, este DN 25. Din Hanu Conachi, maşina părăseşte şoseaua şi intră pe DN 25A, pe un drum mărginit pe ambele părţi de pădure. La doar câţiva kilometri după podul de fier care traversează Siretul, drumul naţional este lăsat în urmă, iar şoseaua continuă pe DJ 204N, de-a lungul albiei majore a râului Siret. Peisajul diferă aici de cel întâlnit pe DN 25. Pe câmpia întinsă, brăzdată de mici dealuri, sunt presăraţi, din loc în loc, plopi înalţi. Aceşti copaci foşnitori par singurii locuitori ai zonei. La o primă vedere, nimic din prezent nu te trimite cu gândul la importanţa covârşitoare pe care aceste meleaguri au deţinut-o în Primul şi în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Ameninţarea Siretului
Tocmai aşezarea satelor din componenţa Nămoloasei ca într-un lighean, cu apele Siretului scăldând latura de nord-vest a comunei, a fost şi este, în egală măsură, atât o binecuvântare, cât şi o pacoste pentru locuitorii de aici. Fără îndoială, poziţionarea unei localităţi pe cursul unei ape curgătoare a avut şi are avantaje incontestabile pentru viaţa şi dezvoltarea comunităţii. În acelaşi timp, natura şi-a arătat colţii la Nămoloasa ori de câte ori topirea zăpezilor şi ploile abundente au făcut ca Siretul să iasă din matcă şi să inunde deopotrivă culturile, curţile şi casele oamenilor. Faima de comună inundabilă a ajuns astfel şi la urechile posibililor investitori, care au ocolit sistematic Nămoloasa în ultimii ani.
Plecarea tinerilor
Teama investitorilor de a pune pe picioare afaceri la Nămoloasa loveşte comunitatea din două părţi. Mai întâi, lipsa investitorilor înseamnă şi lipsa locurilor de muncă. De cealaltă parte, bugetul comunei rămâne văduvit de banii pe care investitorii i-ar aduce cu ei. Această situaţie a făcut ca tinerii din Nămoloasa să plece masiv în străinătate, odată ce graniţele au fost deschise. În gospodării au rămas în general bătrânii, care se ocupă mai ales cu agricultura de subzistenţă.
Danezul speriat de ape
"Cei mai mulţi tineri din comună sunt plecaţi în străinătate. Totuşi, în ultimii ani, unii au hotărât să se întoarcă şi să îşi construiască aici case. Pentru a-i sprijini, am hotărât să-i oferim fiecăruia un teren de 1.000 de metri pătraţi, gratuit, sub formă de concesiune pe o perioadă de 49 de ani. Vorba s-a dus şi astfel cei în putere nu mai evită localitatea. Cu toate acestea, populaţia este îmbătrânită", a explicat Adrian Răsmeriţă, primarul din Nămoloasa.
Cu toate că tinerii se întorc şi se stabilesc în sat, principala problemă este cea a locurilor de muncă. În 2010, un om de afaceri danez a intenţionat să pună pe picioare în comună o fermă de creştere a porcilor, cu o capacitate de 40.000 de capete. Ar fi fost o investiţie importantă pentru comunitate, care ar fi creat multe locuri de muncă.
"Eram la Galaţi atunci şi încercam să găsesc un proiectant pentru realizarea unui plan urbanistic zonal, în vederea amplasării fermei la doi kilometri distanţă de sat. Am primit, însă, un telefon de la firma daneză, în care mi s-a spus că renunţaseră la idee, pentru că nu era o cale alternativă de acces în localitate şi pentru că zona era inundabilă. Ştiau de inundaţiile din 2005. Nu am avut cum să-i mai conving", a precizat edilul.
Fabrica de confecţii, altă investiţie ratată
O poveste similară s-a petrecut doar un an mai târziu, atunci când o fabrică de confecţii din comuna brăileană Măxineni a vrut să deschidă o linie de producţie la Nămoloasa. "Au venit, au văzut terenul şi au părut încântaţi. Patronul italian tocmai încheiase un contract cu armata şi avea nevoie de forţă de muncă. Am chemat tinerii la primărie şi, timp de două săptămâni, le-a asigurat transportul pentru a fi instruiţi. Apoi, înainte de a lua decizia finală, italianul a dorit să vadă personal locul. Doar că apele crescuseră din nou şi drumul era inundat. Astfel, nu au avut altă cale de acces decât digul Nămoloasa-Măicăneşti. După două zile, m-au sunat să-mi spună că renunţă, aşa cum mă şi aşteptam, de altfel. Întâmplări similare s-au mai petrecut de atunci", a spus primarul Răsmeriţă.
Angajaţii, nevoiţi să facă naveta
În absenţa unor investiţii medii sau mari, locuitorii în putere din Nămoloasa au la dispoziţie doar munca în agricultură, precum şi micile afaceri de familie din sat. Astfel, în cele patru ferme (asociaţii agricole - n.r.) mari din Nămoloasa lucrează în jur de 20 de persoane. Alte locuri de muncă oferă chiar primăria. De asemenea, 20 de persoane lucrează în cele 20 de magazine şi baruri din cele două sate din Nămoloasa. Alte 60 de persoane lucrează în satele din jur, ei fiind nevoiţi să facă zilnic naveta.
Oamenii, scoşi dintre nămeţi cu două utilaje
În 2008, atunci când a preluat mandatul de primar, actualul edil din Nămoloasa povesteşte că localităţile din comună rămâneau înzăpezite chiar şi două săptămâni, având în vedere poziţia periferică a comunei pe harta judeţului. Lucrurile s-au schimbat însă radical de atunci, după ce, în 2009, primăria a cumpărat un tractor cu lamă de deszăpezire. În 2013 a urmat un buldoexcavator, dotat, de asemenea, cu lamă pentru îndepărtarea zăpezii. "În câteva ore, şoselele şi străzile sunt deszăpezite. Acest lucru este benefic pentru toţi locuitorii, dar mai ales pentru bătrânii care au nevoie de alimente sau de medicamente. Am desemnat câte o persoană care să aibă grijă pe timp de iarnă de vârstnicii rămaşi fără susţinere", a precizat primarul Adrian Răsmeriţă.
Maşină de pompieri cumpărată în 2010
"În 2008 aveam în comună o maşină de pompieri din 1965, existentă mai mult cu numele. În cazul unui incendiu, până ajungeau pompierii de la Iveşti (distanţă de 25 de kilometri - n.r.), ardea tot. Din acest motiv, în 2010 am cumpărat o autospecială în caz de incendiu, am angajat trei persoane şi am înfiinţat un post pentru situaţii de urgenţă. În fiecare zi, doi angajaţi sunt de permanenţă, pentru a putea interveni în cazul unei nenorociri", a spus primarul din Nămoloasa.
Cabinet stomatologic deschis anul trecut
Un medic dentist are deschis cabinet la Nămoloasa, din 2014, spre bucuria oamenilor din sat, care nu mai sunt nevoiţi să bată drumul până la cabinetele din Galaţi sau Brăila. De asemenea, medicul de familie, un tânăr de 37 de ani, locuieşte în comună, putându-i astfel ajuta în orice împrejurare pe pacienţi. Şi un lanţ de farmacii din Galaţi a deschis la Nămoloasa un punct de lucru, de unde oamenii pot lua reţetele compensate prescrise de către medic.
