Marile sărbători ale lunii octombrie

Marile sărbători ale lunii octombrie
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)

Luna care vine - a doua din anul bisericesc ortodox în curs – este marcată de patru mari sărbători. Prima dintre acestea, Acoperământul Maicii Domnului, va fi peste doar două zile, adică duminică, pe 1 octombrie. Apoi, la mijloc de lună, pe 14 octombrie, creştinii ortodocşi o vor prăznui pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Nici a doua parte a lui octombrie nu va fi lipsită de sărbători: pe 26 octombrie va fi ziua Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, iar pe 27 octombrie, sărbătorit va fi Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor.

Ziua Acoperământului Maicii Domnului este o sărbătoare pe care românii au adoptat-o de la slavi (ruşi – n.r.) şi care aminteşte despre momentul în care Sfânta Fecioară li s-a arătat, împreună cu Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântului Andrei “cel nebun după Hristos”, ucenicului acestuia, Epifanie şi altor credincioşi, în biserica din cartierul Vlaherne din Constantinopol, în timpul unei slujbe religioase. În acel lăcaş de rugăciune, erau deja adăpostite mai multe straie care aparţinuseră Maicii Domnului - cămaşa, maforionul (acoperământul de cap şi umeri în costumul femeiesc bizantin – n.r.) şi parte a brâului.

Cantina socială din incinta mânăstirii din Toflea, cu hramurile “Sfinţii Trei Ierarhi” şi “Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“ are hramul “Acoperământul Maicii Domnului”.

Sfânta Cuvioasă Parascheva  (14 octombrie)

Mii de oameni vin, anual, în pelerinaj la moaştele Sfintei Cuvioase Paraschiva, aşezate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi. Sfânta născută în satul Epivat din Tracia, a trăit în secolul al XI-lea şi şi-a dedicat viaţa milosteniei şi rugăciunii către Dumnezeu. A trăit şi s-a rugat în mai multe locuri sfinte. S-a întors în părţile Epivat-ului, unde a murit anonimă. Abia mai târziu, pe când îngropau un marinar naufragiat, nişte creştini au dat peste trupului neputrezit al Sfintei Cuvioase Parascheva. Moaştele au fost aşezate în mai multe biserici, mutate din pricina înaintării turcilor. La Iaşi au fost aduse la iniţiativa domnului Moldovei, Vasile Lupu (n. 1595 – d. 1661). Moaştele au fost aşezate, în 1641, în biserica “Trei Ierarhi” din Iaşi şi au mutate în Catedrala Mitropolitană, unde se află şi astăzi, după 246 de ani.

Pe 14 octombrie, ziua de prăznuire a sfintei, va fi hram, în Galaţi, la Biserica de la intrarea în Galaţi dinspre Tirighina şi la Spitalul de Boli Infecţioase din Bariera Traian.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (26 octombrie)

Prefect al Tesalonicului în secolul al III-lea d.Hr., Dimitrie a fost întemniţat pentru că şi-a recunoscut confesiune creştină, într-o perioadă în care acest cult era interzis. De regulă, creştinii care nu îşi negau credinţa erau aruncaţi în arenele romane, în lupte împotriva gladiatorilor. Or, asta însemna, de cele mai multe ori, moarte sigură pentru creştini. Nestor, un creştin, îi cere Sfântului Dimitrie binecuvântare, pentru a-l înfrânge pe unul dintre marii gladiatori, Lie, şi a pune capăt masacrelor din arenă. Primeşte binecuvântare, îl înfrânge pe Lie şi este, la rândul său, decapitat de împărat. Dimitrie va fi şi el ucis, dar din trupul său, după cum se arată în Sinaxare, nu va curge sânge, ci mir vindecător.

Va fi hramul bisericii din Micro 39 B şi a celei mai mici biserici din Galaţi, de lângă Damen.

Sfântul Dimitrie, ocrotitorul Bucureştilor (27 octombrie) 

S-a născut într-o localitate numită Basarabov, în apropiere de Russe, pe malul râului Lom, afluent al Dunării. Şi-a trăit prima parte a vieţii ca păstor, iubindu-l pe Dumnezeu admirând creaţia. S-a călugărit, la maturitate, devenind pusnic. Nimeni n-a ştiut despre moartea sa. Se spune că sfântul se aşezase, de unul singur, între două lespezi de piatră, când simţise că i-a venit sfârşitul. A fost acoperit de prundiş adus de apă şi l-ar fi scos de acolo familia unei fete bolnave căreia I se arătase în vis, promiţându-i vindecare. Trupul a fost aşezat într-o biserică şi mutat mai apoi. Sfintele moaşte ale Sfântului Dimitrie Basarabov, “cel nou”, considerat ocrotitorul Bucureştilor, se află acum în Catedrala Patriarhală.

Va fi hram la mica biserică din cartierul Dimitrie Cantemir, al cărei altar a fost sfinţit în primăvara acestui an.        

Citit 5836 ori Ultima modificare Miercuri, 27 Septembrie 2017 18:36

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.